Creşterea preţurilor la carburanţi din ultimele trei luni a fost determinată în bună măsură şi de aprecierea dolarului, nu doar de creşterea preţului la petrol, moneda americană apreciindu-se printre altele pe fondul supra-performanţei economiei Statelor Unite faţă de celelalte economii ale lumii şi al relativei accelerări a retragerii stimulilor monetari de către banca centrală a SUA (Fed), susţine economistul-şef al BCR, Horia Braun.

Conform unei analize realizată de acesta pentru AGERPRES, aprecierea dolarului asupra României are cel puţin două efecte: unul direct, ceva mai restrâns, şi unul indirect, mai amplu. Efectul direct se manifestă prin impactul asupra preţurilor de import la produsele provenite din afara Uniunii Europene şi a altor preţuri denominate în dolari, în special cele aferente produselor energetice. Scumpirea acestor produse duce la creşterea costurilor de producţie şi de transport pentru multe bunuri şi servicii, efectul fiind unul de creştere a inflaţiei şi de relativă descurajare a producţiei.

"De exemplu, creşterea preţurilor la carburanţi din ultimele trei luni se datorează în bună măsură şi aprecierii dolarului, nu doar aprecierii preţului petrolului. Efectul indirect este legat de impactul negativ pe care aprecierea dolarului îl are în general asupra sentimentului investitorilor din pieţele emergente, pentru ca plasamentele acestora pe pieţele menţionate sunt în general finanţate prin credite în dolari, credite ce devin mai scumpe o dată cu aprecierea monedei americane şi cu creşterea dobânzilor din SUA, menţionată mai sus. Deteriorarea acestui sentiment investiţional face ca preţurile de pe pieţele financiare din aceste ţări să aibă de suferit: cursul (EUR/RON în cazul nostru) se depreciază, dobânzile şi randamentele titlurilor de stat (şi deci şi costurile de finanţare ale României) cresc, iar preţurile acţiunilor scad", a explicat luni, pentru AGERPRES, Horia Braun.

De asemenea, acesta arată că o apreciere a dolarului de 5%, cum s-a întâmplat din luna martie până acum, a fost suficientă pentru "a produce deranj pe pieţe", leul şi activele româneşti în genere comportându-se "relativ decent faţă de alte pieţe din regiune", poate şi datorită faptului că, în România, finanţările sunt în general în euro, deci avem doar un impact mai degrabă de contagiune.

"Motivele aprecierii dolarului faţă de euro şi faţă de alte monede ale lumii ţin de mai mulţi factori, printre care un rol important au avut probabil: (1) supra-performanţa economiei SUA faţă de celelalte economii ale lumii, în contextul impulsului dat de măsurile de relaxare fiscală ale republicanilor şi (2) relativa accelerare a retragerii stimulilor monetari de către banca centrală a SUA (Fed-ul), pe de o parte prin începerea reversării politicii de expansiune monetară din anii 2008 - 2015 (prin faptul că Fed-ul nu mai reinvesteşte decât parţial titlurile din portofoliul sau care ajung la scadenţă), iar pe de altă parte prin creşteri succesive şi într-un ritm mai alert ale ratei dobânzii directoare a Fed (două creşteri efectuate deja în acest an, rata dobânzii ajungând deja în apropierea nivelului de 2%, plus alte două creşteri aşteptate pentru restul acestui an)", a menţionat economistul-şef al BCR.

Leul s-a depreciat luni cu 0,78 bani în raport cu dolarul american, până la un curs de 4,0240 lei/dolar (+0,19%), comparativ cu valoarea de 4,0162 lei/dolar din şedinţa precedentă. De menţionat este că leul s-a depreciat şi vineri în raport cu dolarul american, cursul anunţat fiind de 4,0162 lei/dolar, mai mult cu 7 bani (+1,77%). AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Anda Badea)