INTERVIU Borchardt (CE): România trebuie să permită exportul de gaze şi să liberalizeze piaţa,dacă vrea preţuri mai mici
Preţul gazelor în România va scădea, dacă exporturile de gaze vor fi posibile, iar piaţa va fi liberalizată, astfel încât să fie încurajată concurenţa pe piaţă, a declarat Klaus-Dieter Borchardt, director al pieţei interne de energie în cadrul Comisiei Europene, într-un interviu acordat AGERPRES.
El a avertizat că, pe o piaţă unde există monopol şi oligopol, cum este cea din România, companiile decid discreţionar preţurile, iar banii se duc doar în profitul lor, în detrimentul consumatorilor. Concurenţa este cea mai bună metodă pentru reduce preţul, susţine oficialul european.
Borchardt a apreciat că Rusia va rămâne un furnizor important de gaze pentru Europa mult timp de acum înainte. Însă, Gazprom trebuie să coopereze mai mult cu Comisia Europeană pe tema diversificării surselor şi să nu-şi mai planifice proiecte de infrastructură doar pe baza propriilor strategii comerciale, aşa cum o face acum.
Oficialul Comisiei Europene consideră că proiectul BRUA este esenţial pentru piaţa internă europeană de gaze, fiind privit ca o verigă lipsă între vest şi sud-estul continentului. Totuşi, există şi proiecte concurente, precum Eastring, un alt proiect de transport al gazelor pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Slovacia.
AGERPRES: Care este rolul României pe harta europeană a infrastructurii de gaze?
Klaus-Dieter Borchardt: Cred că proiectele care se desfăşoară în prezent în România şi cele care sunt ''pe hârtie" vin deja foarte bine în întâmpinarea necesităţilor care există. Interconectorul dintre România şi Bulgaria a fost finalizat şi inaugurat, iar lucrările la interconectorul dintre România şi Serbia sunt în grafic.
Avem, desigur, stindardul, conducta BRUA, care va fi o piesă centrală, de rezistenţă, nu doar pentru dezvoltarea infrastructurii din România, ci pentru întreaga regiune şi pentru Europa, pentru că aceasta era veriga lipsă dintre vestul Europei, partea centrală şi sud-est şi, odată cu această conductă, vom închide cercul. De asemenea, odată cu exploatarea resurselor din Marea Neagră, previzionată pentru următorii ani, vom putea transporta gazele spre pieţele din vestul Europei.
AGERPRES: Dar în ceea ce priveşte Eastring?
Klaus-Dieter Borchardt: Într-adevăr, există alte proiecte, unele concurente, cum este Eastring, care se află încă în faza de studiu de fezabilitate. Aici, pentru că este un proiect-gigant, cu o capacitate de 20 de miliarde de metri cubi (pe an - n. r.), cred că acest proiect va prinde viaţă doar atunci când va fi clarificată situaţia legată de gazele ruseşti. Când se va şti dacă gazele ruseşti vor veni şi în ce volume vor veni în sud-estul Europei, dar şi pe ce rute. Vor veni via Turcia-Bulgaria-România sau direct din Rusia spre Bulgaria? Şi apoi unde vor merge? Spre sud, spre Italia? Sau vor merge pe ruta Bulgaria-Serbia sau vor merge prin România-Slovacia? Toate aceste rute sunt luate în calcul şi nimeni nu ştie cu exactitate care va fi decizia finală. Aşa că Eastring depinde cu totul de aceste decizii, care încă nu au fost luate.
AGERPRES: Cât de importante sunt gazele ruseşti pentru Europa?
Klaus-Dieter Borchardt: În prezent, 30-40% din gaze vin din Rusia. Cred că această cifră demonstrează importanţa gazelor ruseşti şi, dacă cineva crede că această pondere poate fi scăzută dramatic într-o perioadă scurtă de timp, atunci greşeşte. Gazele ruseşti vor fi prezente atâta vreme când gazele naturale vor rămâne o componentă foarte importantă a mixului nostru energetic, care ar putea să se schimbe în timp. Dar, pentru moment, este şi rămâne o foarte importantă sursă.
Iar noi, cei de la Comisia Europeană, nu am spus niciodată ceva negativ despre gazul rusesc în sine. Ceea ce nu ne place şi unde avem probleme este modul în care acest gaz este transportat spre Europa. Pentru că ruşii fie sabotează tranzitul prin Ucraina, fie gazul merge doar spre piaţa de vest şi ocoleşte sud-estul Europei. De aceea vrem să construim acest tip de infrastructură de care vorbeam mai devreme.
Există o lipsă a discuţiilor cu partea rusă, cu Gazprom, pe tema dezvoltării infrastructurii globale. Ei îşi dezvoltă proiecte mari de infrastructură doar exclusiv, în funcţie de perspectiva lor de business, fără să ia în calcul ce am vrea noi să vedem: diversificarea rutelor, diversificarea în general şi, totodată, dezvoltarea şi în zona sud-est europeană, nu doar în regiunile unde există deja diversificare. Aici avem nevoie de investiţii, avem nevoie să creăm joburi şi am putea face acest lucru dacă vom construi infrastructură şi aici, în această regiune.
AGERPRES: Credeţi că Gazprom îşi va respecta angajamentele asumate în faţa Comisiei Europene legate de preţuri?
Klaus-Dieter Borchardt: Vă referiţi la cazul antitrust finalizat de colegii mei de la DG Competition din cadrul Comisiei Europene. Acest caz a fost declanşat deoarece Gazprom a avut şi încă are o poziţie dominantă pe pieţele de aici, poziţie dominantă de care a abuzat prin încasarea celor mai mari preţuri din Europa. Acum Gazprom şi-a luat angajamentul că, pe viitor, se vor conforma cu aceste reguli şi că se vor abţine de la aplicarea unor preţuri discriminatorii. Vă pot asigura că oficialii Comisiei Europene vor monitoriza cu foarte multă atenţie dezvoltările din piaţă.
Dar problema nu vine doar din partea Gazprom. Şi aici, aceste pieţe trebuie să fie deschise. Inclusiv în România există interdicţii de a exporta gaze, ceea ce nu este corect, nu este în ordine şi am discutat acest lucru cu prietenii şi partenerii noştri români. Încă trebuie să faceţi ceva să implementaţi regulile legate de infrastructura de gaze şi inclusiv aici vă acordăm asistenţă tehnică. Suntem în lucru şi există voinţă din partea României pentru a face asta şi suntem foarte fericiţi că lucrurile merg spre bine.
AGERPRES: Aceasta ar putea duce la scăderea preţului pentru consumatori?
Klaus-Dieter Borchardt: Fireşte! Uitaţi, noi credem că, dacă vă diversificaţi sursele şi rutele de aprovizionare, nu doar conductele, ci şi gaz natural lichefiat (LNG), dar şi resurse care vin din zona caspică, toate acestea vor creşte concurenţa, iar concurenţa este cea mai bună metodă pentru a păstra preţurile la un nivel normal şi chiar pentru a le coborî.
Atâta vreme cât aveţi monopol sau oligopol în piaţă, ei vor determina preţul în funcţie de ce cred ei şi de ce au nevoie, iar profiturile vor fi ale lor şi nu vor merge niciodată către consumatori. Iată de ce competiţia şi deschiderea pieţei sunt atât de importante, să aducă mai mulţi jucători în piaţă. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î
VIDEO Pîslaru: Astăzi suntem cu propunerea pentru 2027 să plecăm de la 4.100 în Legea salarizării; valoarea ajunge la 4.793 până în 2031
Propunerea privind valoarea de referință în proiectul de Lege a salarizării unitare în sistemul bugetar este de de 4.100 pentru 2027 și se poate ajunge la 4.793 până în 2031, deci avem o creștere pe care o asumăm an de an, a afirmat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatu
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni; rulajul s-a apropiat de 23 de milioane de euro
Bursa de Valori București a închis mixt ședința de luni, iar valoarea totală a tranzacțiilor s-a cifrat la 120,6 milioane de lei (22,9 milioane euro). Principalul indice al Bursei de Valori București, BET, care include cele mai tranzacționate 20 de companii listate pe Piața Reglementată, s-a depreciat cu 0,03%, până la 30.606,88 pu
ANAR propune schimbarea criteriilor de performanță pentru conducerea Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
Administrația Națională 'Apele Române', în calitate de acționar unic al Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A., propune către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) modificarea coeficienților de pondere aferenți indicatorilor-cheie de performanță pentru membrii Consiliului de Administrație al
Tanczos Barna participă marți la Consiliul Agricultură și Pescuit de la Bruxelles
Viceprim-ministrul Tanczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, va participa marți, 26 mai 2026, la reuniunea Consiliului Agricultură și Pescuit, care se desfășoară la Bruxelles. Conform unui comunicat al MADR, printre punctele importante aflate pe ordinea de zi a acestei reuniuni se regăsește evaluarea disponibilității și accesibil
Investițiile grecești în România și exporturile sunt la un nivel destul de dezvoltat (ministru adjunct elen)
Investițiile grecești în România sunt la un nivel bun, cu peste 2.000 de companii grecești prezente, iar exporturile au atins un grad ridicat de dezvoltare, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Konstantinos Gkioulekas, ministrul adjunct de Interne pentru regiunile Macedonia și Tracia. ''Investițiile se află la un nivel bun. E
VIDEO Pîslaru: România are o dificultate majoră, pentru că nu are o evidență cu cât are în plată fiecare funcționar public
România nu are o evidență exhaustivă cu privire la cât are în plată fiecare funcționar public din această țară, iar această situație o vom corecta acum prin legiferare, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. &Icir
VIDEO Pîslaru: Ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică
Sporul de doctorat pentru zona de educație, unde acesta face parte din activitatea profesională, a fost inclus în salarizare, însă ideea că simpla deținere a unui doctorat ar trebui să aducă automat un spor salarial nu se justifică, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor gestiona împreună politica salarială (proiect)
Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor vor exercita un mandat instituțional comun privind conceperea, aplicarea și monitorizarea politicii salariale din sectorul public, potrivit proiectului noii legi a salarizării. Conform documentului, Ministerul Muncii coordonează din punct de vedere tehnic și metodologic elaborarea politicilor publice,
VIDEO Pîslaru: 8 miliarde de lei e impactul reformei în sistemul salarizării bugetarilor; categoria demnitarilor e sub 500 de milioane de lei
Noua Lege a salarizării unitare în sectorul bugetar are un impact de 8 miliarde de lei, iar toți demnitarii, cu toate sporurile și cu toată reașezarea salariilor pe grilă înseamnă sub 500 de milioane de lei, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de pre
Ministerul Muncii demarează, marți, consultările privind proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice
Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) începe, de marți, o serie de reuniuni cu caracter consultativ, având ca obiect proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. 'Aceste reuniuni nu constituie proceduri de consultare publică în sensul cadrului normativ a
Bugetarii ale căror salarii scad, după aplicarea noii legi, vor primi o diferență salarială până în 2031 (proiect)
Personalul bugetar ale cărui salarii vor fi mai mici după aplicarea noii legi a salarizării va beneficia de o diferență salarială tranzitorie acordată lunar, până la 31 decembrie 2031, potrivit proiectului pus în transparență publică. 'Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația &i
VIDEO Pîslaru: În momentul de față, în zona de salarizare publică sunt 151 de sporuri; am eliminat 87 din ele
Noul proiect de Lege a salarizării unitare în domeniul bugetar elimină 87 de sporuri din 151, deci o reducere de aproape 57%, a declarat, luni, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă. 'Problema oamenilor nu este numai legată de câți b