Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea, participă luni, la Luxemburg, la reuniunea Consiliului Uniunii Europene Agricultură şi Pescuit, discuţiile concentrându-se pe pachetul legislativ privind Politica Agricolă Comună după 2020 publicat de Comisia Europeană la 1 iunie.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii remis vineri AGERPRES, modificarea anumitor regulamente din cadrul Politicii Comune de Pescuit şi situaţia pieţei agricole sunt alte subiecte care vor fi analizate în Consiliu.

De asemenea, şeful MADR va avea întâlniri bilaterale cu Czesław Adam Siekierski - preşedintele COMAGRI din Parlamentul European, cu Thierry de l'Escally - secretarul general al ELO şi cu Angel Boixareau - directorul general pentru Agricultură de la Secretariatul General al Consiliului. Discuţiile vor fi axate pe Politica Agricolă Comună, dar şi pe alte teme de interes care ar putea defini obiectivele mandatului României la Preşedinţia Consiliului UE.

Ministrul Agriculturii susţinea, la reuniunea Consiliului de miniştri Agricultură şi Pescuit de la Sofia, desfăşurată săptămâna trecută, că actuala alocare din Cadrul financiar multianual nu răspunde obiectivelor României, iar scăderea plafonului pe cei doi piloni din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC) şi modul de acordare a subvenţiilor îngrijorează fermierii români.

"Noi considerăm că actuala alocare din Cadrul Financiar Multianual nu răspunde proiectelor noastre şi obiectivelor pe care ni le-am propus. Scăderea plafonului pentru cei doi piloni coroborată cu modul de acordare a subvenţiilor creează îngrijorare pentru fermierii români. Plafonarea nu este sustenabilă pentru România. Aceasta va afecta profund performanţa la nivelul fermelor care asigură fondul de marfă necesar alimentării pieţei. Am folosit şi vom folosi mecanisme şi instrumente de stimulare, cele folosite până acum dând unele rezultate, dar acestea sunt departe de dimensiunea necesară. Saltul tinerilor fermieri în România a fost timid - de la 5,5% în 2015-2016 la 13% în 2017, din totalul acestora - ceea ce indică direcţia de acţiune care a fost susţinută atât de politicile europene, cât şi de cele naţionale integrate metodic în practicile europene", a spus ministrul Agriculturii, citat într-un comunicat remis AGERPRES.

Acesta a subliniat că lansarea Cadrului Financiar Multianual îndeamnă la găsirea de soluţii pentru tinerii fermieri, pentru înlocuirea generaţiilor într-un cadru dat care, până acum, nu conferă elasticitatea necesară pentru a defini noi soluţii şi nici pentru a găsi căi de rezolvare.

Pentru următorul buget pe termen lung al UE, pentru perioada 2021-2027, Comisia Europeană (CE) propune modernizarea şi simplificarea politicii agricole comune (PAC), conform unui comunicat al forului comunitar.

Graţie acestor propuneri totalizând un buget de 365 de miliarde de euro, PAC rămâne o politică pregătită să facă faţă viitorului, care continuă să sprijine fermierii şi comunităţile rurale, este lider al dezvoltării durabile a agriculturii UE şi reflectă ambiţia UE legată de grija pentru mediu şi acţiunile climatice. Propunerile acordă statelor membre mai multă flexibilitate şi responsabilitate în alegerea modului şi a domeniilor în care să investească finanţarea PAC care le revine, în scopul de a îndeplini obiectivele ambiţioase stabilite la nivelul UE pentru a avea un sector agricol inteligent, rezilient, sustenabil şi competitiv, asigurând, totodată, un sprijin echitabil şi mai bine direcţionat pentru venitul fermierilor.

Printre propunerile Comisiei pentru modernizarea şi simplificarea PAC se află un nou mod de lucru: statele membre vor dispune de mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte modul de a utiliza alocările lor din finanţare, ceea ce le permite să conceapă programe adaptate care să răspundă în mod cât mai eficace preocupărilor fermierilor şi ale comunităţilor rurale mai extinse. Statele membre vor avea şi posibilitatea de a transfera până la 15% din alocările lor din PAC între plăţile directe şi dezvoltarea rurală şi invers, cu scopul de a se asigura că priorităţile şi măsurile lor pot fi finanţate.

Condiţiile de concurenţă echitabile între statele membre vor fi asigurate prin următoarele acţiuni: planuri strategice care vizează întreaga perioadă, stabilind modul în care fiecare stat membru intenţionează să realizeze cele nouă obiective economice, de mediu şi sociale de la nivelul UE, recurgând atât la plăţile directe, cât şi la dezvoltarea rurală. Comisia va aproba fiecare plan pentru a garanta coerenţa şi protecţia pieţei unice şi va urmări îndeaproape performanţele fiecărei ţări şi progresele înregistrate în direcţia atingerii ţintelor convenite.

De asemenea, va exista mai multă echitate printr-o mai bună direcţionare a sprijinului: plăţile directe vor constitui în continuare o parte esenţială a politicii, asigurând stabilitate şi previzibilitate pentru fermieri. Se va acorda prioritate sprijinirii fermelor mici şi medii, acestea reprezentând majoritatea sectorului agricol al UE, şi ajutorului acordat tinerilor fermieri. Comisia rămâne fidelă angajamentului de a obţine o distribuire mai echitabilă a plăţilor directe între statele membre prin convergenţa externă.

În plus, plăţile directe către fermieri vor fi reduse începând de la 60.000 de euro şi plafonate pentru plăţi peste 100.000 de euro pe fermă. Se vor lua în considerare în totalitate şi costurile cu forţa de muncă. Această măsură este concepută pentru a asigura o distribuire mai echitabilă a plăţilor.

Fermele mici şi medii vor primi un sprijin mai mare pe hectar.

Comisia Europeană are ambiţii majore legate de acţiunile vizând mediul: schimbările climatice, resursele naturale, biodiversitatea, habitatele şi peisajele sunt toate cuprinse în obiectivele propuse la nivelul întregii UE. Sprijinul pe venit pentru fermieri este deja condiţionat de aplicarea unor practici favorabile mediului şi climei, iar noua PAC le va impune fermierilor să atingă un nivel mai ridicat de ambiţie atât prin măsuri obligatorii, cât şi prin măsuri bazate pe stimulente.

Astfel, plăţile directe vor fi condiţionate de cerinţe mai stricte privind mediul şi clima. Fiecare stat membru va trebui să pună la dispoziţie scheme ecologice prin care să îi sprijine pe fermieri să facă mai mult decât impun cerinţele obligatorii şi care să fie finanţate cu o parte din alocările lor naţionale destinate plăţilor directe.

Un procent de cel puţin 30% din fiecare alocare naţională pentru dezvoltarea rurală va fi dedicată măsurilor legate de mediu şi climă, precizează Comisia Europeană. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)