Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este în creştere, în actualul Raport asupra stabilităţii financiare, faţă de precedentul, unde era prezentat ca fiind un risc moderat, a afirmat, joi, viceguvernatorul BNR, Liviu Voinea, la conferinţa de prezentare a Raportului asupra stabilităţii financiare.

"Principalul risc îl reprezintă deteriorarea încrederii investitorilor în economiile emergente. Acesta apărea şi în raportul precedent ca fiind un risc ridicat, dar de data aceasta perspectiva este în creştere. De asemenea, un risc ridicat este riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. Este un risc în creştere faţă de raportul precedent, unde apărea ca un risc sistemic moderat. Alte două riscuri sistemice moderate, de data aceasta, similar cu raportul precedent: tensionarea echilibrelor macroeconomice şi disciplina scăzută la plată în economie, în sensul existenţei unor vulnerabilităţi în bilanţul firmelor. În sfârşit, un risc sistemic redus, dar care merită menţionat, se referă la creşterea preţurilor imobiliare, el fiind de altfel în legătură sau legat şi de riscul de nerambursare a creditelor contracte de către sectorul neguvernamental. De altfel, toate aceste riscuri nu sunt în izolare ele se şi determină şi potenţează reciproc", a spus Liviu Voinea.

Conform Raportului, riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este evaluat la un
nivel ridicat, în special pe segmentul populaţiei.

"Deşi riscul de neplată nu s-a materializat în prezent, acesta reprezintă o vulnerabilitate ce se poate manifesta în contextul tendinţei mondiale de revenire a nivelurile ratelor de dobândă către tendinţele înregistrate istoric. Riscul de nerambursare a creditelor are mai multe faţete, fiind rezultanta unor factori legaţi de disciplina la plată în economie, adecvarea standardelor de creditare ale băncilor la momentul acordării împrumuturilor, proiectele legislative care au încurajat hazardul moral etc", se spune în raport.

Conform documentului, deşi rata creditelor neperformante a continuat evoluţia descendentă la nivelul sectorului populaţiei, această dinamică a fost determinată de un efect de bază important, generat de creşterea mai pronunţată a împrumuturilor, în timp ce volumul creditelor neperformante acordate acestui segment în monedă naţională a reintrat pe o pantă ascendentă, crescând cu 13% (martie 2018 faţă de martie 2017). Măsurile fiscale de limitare a deductibilităţii fiscale pentru bănci, ce influenţează continuarea procesului de rezoluţie a creditelor neperformante, coroborate cu modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naţionale, în contextul unui ciclu internaţional de creştere a dobânzilor şi de reducere a programelor de relaxare cantitativă, reprezintă principalii factori de influenţă.

Estimările BNR arată că probabilitatea de nerambursare pe un orizont de un an (martie 2018 - martie 2019) s-a reînscris pe un trend ascendent, majorându-se în medie cu valori între 0,25 puncte procentuale şi 0,8 puncte procentuale, în funcţie de tipul creditului sau al debitorului.

De asemenea, în document se menţionează că datoria totală a populaţiei a continuat să se majoreze pe parcursul anului 2017 în valori nominale, evoluţia acesteia fiind determinată, în principal, de creşterea importantă a creditului bancar ipotecar şi a celui de la IFN. Totodată, s-a remarcat şi dinamica ascendentă la nivelul creditului de consum acordat de bănci şi de instituţiile financiare nebancare. Majorarea creditului a fost în principal determinată de creşterea valorii mediane a unui împrumut, indiferent de destinaţia acestuia, numărul de credite contractate fiind chiar mai redus.

"Valoarea mediană a unui credit ipotecar s-a majorat cu 13%, iar valoarea mediană a unui credit de consum a crescut cu 17% în perioada aprilie 2017 - martie 2018 faţă de perioada aprilie 2016 - martie 2017. Modificarea tendinţei ratei de dobândă aferentă monedei naţionale poate genera presiuni asupra capacităţii de onorare a datoriei de către debitorii vulnerabili, în sensul creşterii gradului de îndatorare la un nivel nesustenabil. În situaţia majorării ratei dobânzii cu 2 puncte procentuale, DSTI ( Nivelul median al raportului serviciului datoriei în venit (debt service to income, DSTI n.r.) ar creşte cu circa 6 puncte procentuale în cazul debitorilor cu credite ipotecare şi cu circa 1 punct procentual în cazul debitorilor cu credite de consum", se afirmă în raport.

Conform BNR, în primele trei luni ale anului 2018 volumul creditelor neperformante s-a majorat (+0,8 la sută), iar până la finalul acestui an probabilitatea medie de nerambursare este prognozată să crească atât pe segmentul creditelor ipotecare, cât şi al celor de consum. Unul din principalii factori explicativi ai modelelor de estimare a probabilităţii de nerambursare este gradul de îndatorare a debitorilor. O eventuală creştere cu 10 puncte procentuale al DSTI ar conduce la o majorare a probabilităţii de nerambursare cu 6% în cazul creditului ipotecar şi cu 3% în cazul creditului de consum.

"Mai mult, pe baza evoluţiilor istorice, un nivel ridicat al DSTI tinde să fie asociat cu volume mai mari de neperformanţă. Rata creditelor neperformante aferentă portofoliului de împrumuturi cu DSTI peste 60% este de 10%, de două ori mai mare faţă de valoarea aferentă întregului portofoliu de expuneri acordate populaţiei. În acest context, o preocupare importantă rămâne asimetria gradului de îndatorare după venit, întrucât DSTI pentru debitorii care câştigă între salariul minim reglementat şi salariul mediu pe economie este semnificativ mai mare decât cel aferent persoanelor cu venituri mai mari. Decalajul este mai pronunţat în cazul debitorilor cu credite ipotecare, persoanele din grupa de venit cea mai joasă având un DSTI de 53%, faţă de 20% în cazul debitorilor care câştigă peste dublul salariului mediu pe economie", se spune în Raport.

Potrivit BNR, o eventuală evoluţie nefavorabilă a veniturilor ar putea conduce la o creştere a îndatorării peste un nivel sustenabil în cazul debitorilor mai vulnerabili. În ceea ce priveşte costurile, în perioada martie 2017 - martie 2018, costul lunar pentru un credit ipotecar standard a înregistrat o majorare de aproximativ 108 lei, în timp ce în cazul unui împrumut standard de
tip Prima Casă costul lunar a crescut cu 129 lei (în ambele cazuri creşterea în termeni relativi a fost de 15%). La nivelul creditului de consum, majorarea costului lunar a fost de 2%. În acelaşi interval, ponderea creditelor ipotecare în lei pentru care s-a consemnat o creştere a ratei de dobândă a fost de 84%. Cu toate acestea, evoluţia a fost contrabalansată de majorarea câştigului salarial mediu net lunar (cu 362 lei în termeni absoluţi, reprezentând un avans de 15% în perioada martie 2017 - martie 2018). La nivelul portofoliului curent de împrumuturi, circa 79% din debitori au un nivel al gradului de îndatorare sub 50%, în timp ce 21% se situează peste această valoare. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)