Industria turismului este major afectată de lipsa forţei de muncă şi această lipsă ar putea deveni mai dureroasă decât o criză economică, atrag atenţia reprezentanţii organizaţiilor din domeniu.

"Forţa de muncă devine din ce în ce mai greu de obţinut în România. La noi este cel mai mare ritm de depopulare a forţei de muncă, un subiect extrem de dureros pentru noi, pentru că în etapa următoare lipsa forţei de muncă va fi mai dureroasă decât o criză economică", a declarat joi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism, Nicolae Demetriade.

La rândul său, Dragoş Petrescu, preşedintele asociaţiei patronale HORA a subliniat că acest deficit poate să fie acoperit fie prin folosirea forţei de muncă locale din zonele defavorizate, căreia să i se asigure transportul, fie prin aducerea de persoane din spaţiul extracomunitar.

"Industria turismului, la fel ca şi industria construcţiilor, este major afectată de lipsa forţei de muncă. Noi azi avem un plafon de aproximativ 10.000 de persoane pe care le putem atrage din zona non UE în România. Avem 4,5 milioane de români care lucrează în afara ţării şi zi de zi pleacă alţii şi de data asta ne aflăm în situaţia în care pleacă oameni şi mai puţin pregătiţi, şi mediu pregătiţi şi foarte pregătiţi din industria ospitalităţii. Suntem în faţa unui paradox. Piaţa doreşte să crească, avem clienţi, conceptele de restaurant sau hotel funcţionează foarte bine, însă nu avem cu cine să servim această cerere şi drept urmare avem două căi. Una este de a folosi forţa de muncă locală, de a ne îndrepta spre zonele care sunt defavorizate din punct de vedere al cererii şi să avem autobuze, mijloace de transport organizate zi de care să transporte aceşti oameni din diverse localităţi mai mici către centrele de business. Şi a doua este strategia prin care să putem aduce în cazul în care nu putem face faţă cu aceşti oameni din România persoane din spaţiul extracomunitar. Am solicitat Guvernului României să vină cu măsuri care să sprijine dezvoltarea forţei de muncă din România şi sper ca în următoarele săptămâni să putem avea o iniţiativă a Guvernului prin care să poate fi adresate aceste două subiecte, atât relocarea forţei de muncă cât şi posibilitatea de a avea acces la forţa de muncă extracomunitară mai uşor", a explicat Petrescu.

Aceasta a estimat deficitul de forţă de muncă numai pe zona de ospitalitate la 50.000 de oameni şi a menţionat că a solicitat Guvernului iniţiative care să sprijine relocarea sau aducerea de personal din afara ţării, dar şi reglementarea bacşişului, pentru care să se plătească impozit pe venit de 10%.

"Noi estimăm deficitul de forţă de munca numai pe zona de ospitalitate la 50.000 de oameni. De unde (să-i luăm n.r)? O parte dintre români pot ajunge să lucreze acolo unde este nevoie, dar pentru asta am solicitat Guvernului o iniţiativă prin care cheltuielile de transport şi cazare să nu mai fie considerate venituri de natură salarială şi impozitate cu 75% sau cât sunt azi costurile legate de aceste facilităţi pe care le-am putea da românilor şi este foarte important să fim înţeleşi şi sprijiniţi în această direcţie. Şi în al doilea rând de mărire a cotelor (de permise de muncă pentru străini n.r) şi reducerea obligaţiei de salariu, de la salariu mediu la salariu minim astfel încât să oferim drepturi egale cetăţenilor străini şi celor romani. Veniturile au crescut abrupt în ultimii doi ani. În toată lumea în industria ospitalităţii se lucrează pe salarii mici pentru că există această componentă importantă a veniturilor din bacşiş. Am făcut o solicitare şi în privinţa veniturilor din tips (bacşiş n.r), având în vedere că azi în Europa plăţile electronice reprezintă o pondere din ce în ce mai mare, până la 50% din total plăţi, şi pentru a scoate la lumină, acest tips să poată fi reglementat în aşa fel încât să se plătească impozit pe venit şi să nu mai rămână în zona gri, în aşa fel încât oricine primeşte un tips pe un canal electronic, să poată fi înregistrat ca venit, să fie scos din zona de TVA şi să să poată fi achitat impozit de 10% şi angajaţii să declare acest venit", a mai spus preşedintele HORA.

Şi Mohammad Murad, preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR) a semnalat că lipsa forţei de muncă se simte tot mai agresiv de un an şi există riscul să se închisă unităţi din cauza aceasta.

"Forţa de muncă este o problemă care de un an se simte mai agresiv. Ne-am dus la oficiali, încă nu avem această cultură, această relaţie dintre noi şi zona politică, şi Guvern, să comunicăm mai eficient şi mai concret, şi ne-am lovit de indiferenţă. Suntem cei mai afectaţi din cauza lipsei forţei de muncă, pentru că scade calitatea serviciilor, pentru că aduci pe oricine, pregătit sau nu, şi nu mai poţi să ai activitate. La mare 105 dintre unităţi se vor închide pentru că nu mai sunt oameni. Şi sunt condiţii bune pe litoral. Salariul net e minimum 2.500 lei, în afară de transport, bonuri de masa etc. Am apelat la varianta de a lua din jur. Vin de la 100 de kilometri. Ei pierd o oră şi jumătate dus şi la fel la întors şi mai stau şi opt ore la muncă...Mai e varianta să aducem din afară. Ne-am lovit de trei probleme concrete. Vi se pare normal ca un spălător de vase care vine din Etiopia, de exemplu, să aibă un salariu de 500 de euro minimum şi un român cu acelaşi post să aibă un salariu de 350 euro pe lună? E anormal, eu sunt obligat să dau unui străin un salariu mai mare decât unui român (unui străin trebuie să i se asigure salariul mediu pe economie n.r.). A doua problemă, este faptul că ne obligă, pentru că suntem o ţară de hârtii, ne plimbă prin Ministerul Educaţiei să echivalăm (studiile), chiar dacă are o clasă, trebuie să aduci toate actele şi să facă echivalare, două trei săptămâni prin birouri, dacă ai noroc, şi intervenţie şi relaţie, ca să poţi să aduci toate documentele, care nu au valoare. A treia problemă este că pleacă mii de români şi România are la ora asta 7.000 de permise de muncă pentru străini. Cineva trebuie să înţeleagă faptul că, dacă vrem să avem o economie perfectă, trebuie să producem. Minimum 20% din venituri se duc pe salarii în zona de servicii. Cu ce să produci dacă n-ai cu ce, n-ai cu cine?", a afirmat Morad.

El a explicat că avantajele aducerii forţei de muncă din străinătate: "Sunt trei. Ei plătesc pentru sănătate dar nu beneficiază de ea, pentru că sunt tineri care vin, nu vine un om de 60-70 de ani, sunt tineri care poate ocazional ajung la medic; doi: n-au nevoie de bani pentru învăţământ, pentru că nu-i bagi în şcoli, şi trei: plătesc pensie şi nu beneficiază de ea", a adăugat preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc. AGERPRES/(AS-autor: Nicoleta Gherasi, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)