Directorul general adjunct al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Constantin Bîrcă, a declarat, joi, la Craiova, la o întâlnire cu producători agricoli din Dolj, că în sectorul legume-fructe, principala problemă este asocierea legumicultorilor în cooperative, în grupuri de producători, organizaţii de producători, fără de care nu se pot obţine fonduri europene pentru acest sector.

"Cred că există o barieră mentală peste care nu putem trece cu uşurinţă, dar ar trebui să facem tot ceea ce ne stă în putinţă să reuşim să înţelegem măcar că fără a ne constitui în cooperative, grupuri de producători şi organizaţii de producători, nu putem să avem pretenţia să obţinem fonduri europene cel puţin dacă ne referim strict la acest sector. Din 2007 s-au făcut tot felul de discuţii pe această temă în bazine legumicole, iar rezultatul este că din 2008 s-au constituit 35 de grupuri de producători, care au fost susţinute cu bani atât din fonduri europene, cât şi din bugetul naţional. Aceste 35 de grupuri de producători au primit bani pentru a putea funcţiona, pentru a-şi plăti chiriile, pentru sediul pentru dotare cu calculatoare, autoturisme şi alte plăţi de funcţionare. Nu au fost bani puţini, dar nu toate cele 35 de grupuri de producători s-au transforma,t aşa cum ar fi fost normal, în organizaţii de producători. Astăzi avem la nivel naţional 24 de organizaţii de producători. Multe, puţine, astea sunt, dar ca să primească bani de la UE trebuie să depună la APIA un program operaţional şi nu toate cele 24 de organizaţii fac acest lucru", a spus Bârcă la Craiova, unde a participat la un seminar cu potenţialii beneficiari ai Măsurilor de piaţă în sectorul legume-fructe şi vie-vin desfăşurată la sediul Consiliului Judeţean Dolj.

Acesta a subliniat că pentru asocierea în cooperativă, în grup de producători, în organizaţii de producători, trebuie îndeplinite două condiţii: să fim minim 5 legumicultori, iar valoarea producţiei comercializate să fie de minim 1 milion de lei, adică cei 5 membri trebuie să pună în comun producţia şi să o vândă "unde consideră şi unde reuşesc".

Întâlnirea cu producătorii agricoli organizată la Craiova face parte dintr-o campanie de informare şi diseminare a informaţiilor organizată la nivelul Ministerului Agriculturii în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor UE alocate României pentru agricultură. "Dacă ne referim la sectorul legume-fructe, trebuie să înţelegem odată că trebuie să ne asociem, pentru că singuri nu putem absorbi fondurile europene: să ne asociem în cooperative, grupuri de producători, organizaţii de producători, astfel vom putea să beneficiem de banii puşi la dispoziţie de UE. APIA absoarbe anual peste 2,6 miliarde euro. Sunt bani foarte mulţi care sunt absorbiţi pe două paliere: prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor derulate prin Direcţia măsuri de piaţă şi comerţ exterior. Pentru sectorul legume-fructe şi vie-vin, din 2007 am avut la dispoziţie un plafon de 45 milioane euro, bani pe care i-am absorbit în totalitate şi prin acest program naţional suport 2014-2018, din 2015 planul crescut la 47,7 milioane euro, dar au apărut probleme legate de absorbţie care nu mai este de 100%", a mai spus directorul adjunct al APIA.

Potrivit sursei citate, Programul Naţional de Sprijin (PNS) 2014-2018 cuprinde patru măsuri principale: reconversia plantaţiilor vitivinicole, măsura de investiţii în acest sector, măsura de promovare şi de asigurare a recoltei de struguri, iar la nivelul judeţului Dolj există un potenţial vitivinicol de 11.000 ha, dar suprafaţa care a făcut obiectul măsurii de restructurare/reconversie nu depăşeşte cu mult 500 ha. Bîrcă a precizat că la nivel naţional, în sensul că potenţialul vitivinocol este de 182.000 ha (aici sunt cuprinse şi viile care nu pot face obiectul restructurării/reconversiei, pentru că sunt cele din curţile oamenilor şi există şi alte criterii - se face pe o suprafaţă de minim 0,5 ha, iar parcela să nu fie mai mică de 0,1 ha) din care a făcut obiectul măsurii de restructurare/reconversie, adică au fost înfiinţate vii tinere 26.000 ha.

Preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, a afirmat că în zona de legumicultură în Dolj există localităţi întregi cu o tradiţie foarte bună în domeniu, dar nu s-a ajuns la o situaţie în care să se poată spune că pot trăi din această activitate.

"APIA este o instituţie foarte importantă, care numai în judeţul Dolj aduce anual circa 800 milioane euro pe care uneori ştim să îi luăm, alteori nu ştim să îi luăm. În acest judeţ există un potenţial important care nu este încă îndeajuns exploatat. Ne adresă sectorului vitivinicol şi cel de legume şi fructe, dar care nu este îndeajuns de bine valorificat, pentru că fonduri sunt destule în acest domeniu şi mai ales în zona de legumicultură unde localităţi întregi au o tradiţie foarte bună şi totuşi nu au ajuns la o situaţie în care să se poată spune că pot trăi din această activitate. Au apărut unele forme timide de asociere, dar încă ne e frică sau ruşine de asociere, care nu înseamnă neapărat cooperativizarea pe care a ştiut-o toată lumea şi chiar şi această cooperativizare a avut multe părţi bune pe care trebuie să le luăm. Ne-am aşteptat să vedem o dezvoltare în acest sector, dar nu s-a văzut", a spus Ion Prioteasa. Acesta a mai afirmat că a avut întâlniri cu directorii hipermarketurilor din Craiova care au spus de fiecare dată "dacă noi facem un contract cu domnul Popescu şi când ajungem la domnul Popescu i-a murit vaca în ziua respectivă şi e preocupat de alte lucruri, cum o să facă să mai îmi dea mie roşii şi castraveţi? Şi sunt nevoit să mă duc cu maşina goală înapoi. Mie îmi trebuie să mă duc la o asociaţie, la un depozit de unde să pot lua legumele şi fructele care îmi trebuie".

La seminarul de la Craiova organizat de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură- Centrul Judeţean Dolj au participat producători agricoli potenţiali beneficiari ai Programului Naţional de Sprijin (PNS) 2014-2018, reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii, primari, alţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale. AGERPRES/(A - autor: Maria Mitrică, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu, editor online: Ada Vîlceanu)