România ar trebui să facă studii sociologice pentru a vedea pentru ce ar trebui alocaţi bani în noul buget multianual al Uniunii Europene, a declarat, miercuri, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea, la conferinţa "România la Preşedinţia Consiliului UE: valorificarea oportunităţilor economice, pe graniţa dintre interesele naţionale şi strategiile Uniunii".

"Înainte de a trece la dirijarea acestui cor de 27, România însăşi ar trebui să ştie cum să se raporteze la aceste noi dosare. Şi, aici, părerea mea este că ar trebui să se facă nişte studii sociologice pe eşantioane reprezentative din populaţie ca să se vadă înspre ce ar dori publicul din România să se ducă banii: înspre apărare, înspre cercetare-dezvoltare, înspre problemele pe care vi le-am arătat, migraţie şi aşa mai departe", a spus Valentin Lazea.

Acesta a afirmat că România va fi dirijorul unui cor de 27 de instrumentişti care trebuie să cânte aceaşi melodie, iar această melodie are la bază o nouă filosofie, alta decât cea care a dominat bugetele Uniunii Europene până acum.

"De ce se cere redefinită filosofia cheltuielilor comune în bugetul Uniunii Europene? Ştim cu toţii că există noi provocări, precum migraţia, terorismul, ameninţările cibernetice, apărarea, conectivitatea digitală, asistenţă externă în absenţa contribuţiei Marii Britanii şi aşa mai departe. Probleme care nu existau, să zicem, acum şapte ani, când s-a pus la cale precedentul cadru financiar 2014 - 2020. Este clar că pentru aceste noi provocări actualul buget de 1% din PIB-ul comunitar nu poate răspunde tuturor acestora. Comisia Europeană propune o schimbare de paradigmă şi anume ca fiecare stat membru să se raporteze la bugetul multianual ca la o listă de priorităţi de îndeplinit pentru bunăstarea cetăţenilor europeni şi nu ca la o listă de cheltuieli care trebuie suportate", susţine Valentin Lazea.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană propune ca mai întâi să aibă loc o discuţie despre Europa pe care ne-o dorim şi abia apoi să decidem asupra bugetului corespunzător.

De asemenea, economistul-şef al BNR a spus că instituţia a desfăşurat un test privind preferinţele publicului informat. Testul a presupus distribuirea unui tabel unui număr de 44 de directori, consilieri şi consultanţi strategici, cărora li s-a solicitat să bifeze opţiunea preferată în ceea ce priveşte creşterea/descreşterea importanţei şi implicit bugetului alocate fiecărei activităţi. Răspunsurile au fost anonime, pentru a asigura deplina obiectivitate a testului. S-au primit răspunsuri anonime de la 13 persoane.

Lazea a precizat că participanţii s-au împărţit, ad hoc, în două "tabere": cei care au pus pe primul loc un efort financiar cât mai redus şi în concluzie au ales opţiunea status quo la multe din propuneri şi cei care au considerat în primul rând meritul politicii în sine şi abia în subsidiar costul suplimentar.

Potrivit acestuia, în cazul particular al României, dacă s-ar aplica toate propunerile Comisiei Europene în variantele maximale, o contribuţie mărită cu circa 40% s-ar traduce într-o creştere a contribuţiei anuale de la circa 1,5 miliarde de euro la aproximativ 2,1 miliarde de euro. În schimb, România ar căpăta, teoretic, acces la o mulţime de programe şi proiecte comunitare noi. Pe medie, respondenţii au fost de acord cu o creştere de 14,4% a cheltuielilor şi respectiv a contribuţiilor la bugetul comunitar. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)