Expunerea băncilor pe titlurile şi garanţiile guvernamentale, ponderea mare a creditelor imobiliare, avansul creditelor neperformante şi practicile de creditare ale IFN-urilor sunt principalele vulnerabilităţi cu care se confruntă sectorul financiar românesc, se arată într-un raport elaborat de experţii Fondului Monetar Internaţional în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP).

În context, experţii FMI susţin că este nevoie de măsuri rapide pentru a răspunde acestor riscuri şi a consolida stabilitatea financiară şi subliniază că autorităţile se gândesc deja să limiteze gradul de îndatorare pentru creditele ipotecare. "Reducerea graduală a programului Prima Casă ar trebui să continue pentru o diminuare a dezechilibrelor în sectorul imobiliar şi pentru a susţine eficienţa raportului dintre credit şi valoarea locuinţei", susţin experţii FMI. În plus, întărirea monitorizării instituţiilor financiare non-bancare este necesară pentru a evita riscurile la adresa reputaţiei sectorului financiar. "Misiunea recomandă de asemenea, introducerea unor rezerve de capital care să crească rezistenţa şi să protejeze împotriva riscurilor de pe urma unei expuneri mari pe obligaţiunile suverane" se arată în raportul FMI.

Experţii FMI subliniază că expunerea băncilor pe titlurile şi garanţiile guvernamentale a ajuns la 22% din active în luna decembrie 2017, unul din cele mai ridicate procente din UE, de la mai puţin de 5% în 2008. "Într-un mediu al finanţării pe termen foarte scurt, datoria publică internă pe termen lung face ca băncile să fie puternic expuse la pierderi de pe urma unor creşteri ale dobânzilor. Garanţiile guvernamentale emise în cadrul programului Prima Casă creează o expunere suplimentară indirectă a sectorului bancar pe sectorul de stat", se arată în raportul FMI.

De asemenea, experţii FMI atrag atenţia că sistemul bancar românesc devine din ce în ce mai expus la sectorul imobiliar. Între 2008 şi 2017, ponderea creditelor imobiliare a crescut de la 21% din totalul creditelor acordate gospodăriilor, la peste 54%. Avansul creditelor ipotecare a generat o creştere a preţului la case. "În plus, având în vedere că marea majoritate a contractelor de credit sunt la dobânzi variabile, performanţa creditelor s-ar putea deteriora iar cazurile de incapacitate de plată (default) ar creşte dacă ratele dobânzilor se vor majora", avertizează FMI.

În sfârşit, creşterea creditării dinspre instituţiile financiare nonbancare ar putea provoca vulnerabilităţi şi riscuri de reputaţie pentru sectorul bancar. Instituţiile financiare nonbancare oferă credite IMM-urilor, în principal în valută, precum şi gospodăriilor, deseori celor cu venituri reduse şi la dobânzi mai mari. "O criză economică ar putea afecta negativ gospodăriile cu datorii mari şi ar creşte nivelul creditelor neperformante în acest sector...Comportamentul instituţiilor financiare nonbancare poate crea un risc de reputaţie pentru sectorul financiar care are deja o imagine negativă în rândul opiniei publice", subliniază raportul FMI.

Echipa de experţi a FMI împreună cu reprezentanţii Băncii Naţionale a României au evaluat rezistenţa sectorului bancar la vulnerabilităţile identificate plecând la ipoteza unui scenariul negativ pe trei ani care include o creştere a spread-urilor pentru obligaţiunile suverane, o depreciere bruscă a monedei, majorarea dobânzilor, un şoc la adresa Produsului Intern Brut precum şi o scădere a preţurilor proprietăţilor imobiliare, cumulate cu o creştere a cazurilor de incapacitate de plată.

"În eventualitatea unei creşteri bruşte a dobânzilor, combinată cu un şoc la adresa creşterii economice comparabil cu criza din 2008, capitalul băncilor va fi afectat semnificativ. Testele de stress arată că, pe parcursul a trei ani, băncile ar putea să sufere pierderi de capital de aproape 900 puncte de bază. În plus, o parte din cele 12 bănci supuse testelor nu ar putea respecta pragul minim pentru capitalul de rang 1 (-common equity Tier 1 capital ratio- CET1)", se arată în raportul FMI. Raportul CET1 pentru cele 12 bănci analizate ar scădea de la 17,1% la finele lui 2017 la 8,2% la finele lui 2020, în cadrul scenariului negativ. De asemenea, raportul dintre capital şi totalul activelor ar scădea de la 9,3% la 4,8% în acelaşi interval.

Printre recomandările formulate în Programul de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP) care ar trebui implementate imediat, respectiv în decurs de un an, se numără: investiţii suplimentare în specialişti IT, în special în ceea ce priveşte rezistenţa în faţa unor atacuri cibernetice; eliminarea golurilor care mai există în cadrul de reglementare privind prevenirea spălării banilor şi combaterea finanţării terorismului; pregătirea unui exerciţiu de simulare în domeniul managementului crizelor care să includă Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară şi Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, exerciţiu care va ajuta la îmbunătăţirea cadrului de gestionare a crizelor din România.

În cadrul programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program - FSAP), experţii FMI realizează un raport intitulat Financial Sector Stability Assessment - FSSA, document care identifică principalele vulnerabilităţi ale sectorului financiar românesc şi oferă un set de recomandări pentru corectarea acestora.

Acest raport a fost elaborat pe baza lucrărilor unei echipe de experţi FMI condusă Erlend Nier, care a vizitat România în lunile noiembrie 2017 şi ianuarie 2018, ocazie cu care a avut întâlniri la Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, Consiliul Concurenţei, Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, Bursa de Valori Bucureşti, precum şi cu reprezentanţii băncilor, societăţilor de investiţii, companiilor de asigurări şi cei ai asociaţiilor din sectorul financiar. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu, editor online: Irina Giurgiu)