Autorităţile române nu vor accepta un deficit mai mare de 3%, deşi toate instituţiile internaţionale prevăd o trecere peste acest prag, consideră analistul economic Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

"Toate instituţiile internaţionale prevăd o depăşire a infamului 3% deficit. În schimb, nu cred că autorităţile române vor accepta o depăşire a acestuia şi pentru cel mai simplu dintre motive, acela că o eventuală depăşire a pragului ar fi punctul de no-return al unui lung şir de critici despre macro-politicile naţionale. Estimările mele sunt ceva mai optimiste atât în ceea ce priveşte creşterea economică, dar şi pe încasările bugetare, deci nu am nici o grijă în privinţa creşterii peste limită a deficitului. În ceea ce priveşte deficitul structural, vulnerabilitatea economiei româneşti este mai pronunţată. Cifra structurală va fi probabil peste 2%, dar acest excedent de deficit exprimă necesarul fundamental al economiei româneşti de a echilibra anumite salarii şi venituri atât pentru cei foarte productivi şi importanţi pentru sănătatea, dar şi pentru educaţia naţiunii noastre, cât şi pentru cei care nu mai sunt direct productivi şi al căror nivel de trai merită, măcar un pic şi atunci când o ducem toţii mai bine, amendat. Contrar părerilor superficiale, România nu este un stat asistenţial. Procentul pentru asigurări sociale este mic, foarte mic în comparaţie cu Europa, iar salariile în învăţământ trebuiau obligatoriu crescute", a susţinut, pentru AGERPRES, analistul economic.

În acest context, Mitroi este de părere că România performează exact atât cât este constrânsă de structura sa economică fundamentală şi de finanţarea instituţională acordată, iar unul dintre decalajele care trebuie reduse se referă la cel între puterea de cumpărare a celor bogaţi şi a celor săraci.

"Performanţele economice foarte bune mai fac ceva aproape magic - constrâng societatea spre reducerea decalajelor şi a inechităţilor sociale. România îşi îmbunătăţeşte constant locul în acest clasament european al incluziunii economice, mai ales datorită efectului cumulat de creştere economică mare şi susţinută, dar şi de politici atente şi la beneficiile sociale adresate celor mai puţin privilegiaţi economic. România trebuie obligatoriu să îşi modeleze pilotajul economic spre reducerea celor două mari decalaje, între PIB/locuitor şi între puterea de cumpărare a celor bogaţi şi a celor săraci. Ieşirea din sărăcie se face cel mai bine şi solid prin joburi, nu prin cheltuieli sociale. Iar dacă joburile sunt din cele bine plătite, înseamnă că suntem pe drumul corect. România performează exact atât cât este constrânsă de structura sa economică fundamentală şi de finanţarea instituţională acordată (...) Fără salarii şi pensii mai bune, România nu poate merge pe repede înainte, aşa după cum simţim că avem noi nevoie", a arătat acesta.

În context, profesorul de la ASE a precizat că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10% şi plafonarea plăţilor de contribuţii la sănătate şi pensii la salariul minim brut au creat profesiunilor liberale un câştig net de avere substanţial. La fel, numărul de salariaţi full-time este în creştere, în condiţiile în care România a ajuns la cea mai mare cifră din istoria recentă a ultimilor 20 de ani, 5,2 milioane.

"Modificarea contractelor din part-time în full time, contribuţiile sunt la fel, a avut rezultatele scontate. La fel, efectul natural de a angaja definitiv sau full-time personalul este trendul momentului pe piaţa muncii, în linie cu interesul crescut al ambelor părţi", a explicat Adrian Mitroi.

Pe de altă parte, acesta a subliniat că aderarea la euro reprezintă cel mai important important proiect de ţară.

"Proiectul de aderare la euro este cel mai bun proiect de ţară adresat copiilor noştri. România, în anul 2016 a îndeplinit integral criteriile de convergenţă pentru zona euro. E drept că a fost doar o victorie scurtă şi doar de etapă, dar care indică rezilienţa unei economii care îşi caută locul în noul format uber-competitiv european şi mondial. Indiferent de leadershipul politic, de mixtul de politici economice, un lucru este clar, nenegociabil. Prin reducerea decalajului cu grupul euro al celor 19 şi prin rigurozitatea procesului de trecere la euro, acesta va aduce, poate fericita inversare de trend şi de ce nu - "bring the boys back home". În plus, PIB/locuitor trebuie deja să fi ajuns la peste 60% din media Uniunii Europene, o frumoasă reuşită economică a noastră. Iar celelalte criterii de convergenţă depind circular mai ales de comparaţii cu alte ţări", a declarat analistul economic.

Conform datelor Ministerului Finanţelor Publice (MFP), publicate pe 25 mai 2018, bugetul general consolidat al României a înregistrat un deficit de 6,05 miliarde lei, respectiv 0,65% din PIB în primele patru luni din 2018, faţă de un excedent de 1,4 miliarde lei, respectiv 0,17% din PIB, în aceeaşi perioadă din 2017. În condiţiile în care, după primul trimestru al anului 2018, deficitul bugetului consolidat a fost de 4,46 miliarde lei (0,48% din PIB), înseamnă că în luna aprilie soldul negativ s-a cifrat la 1,59 miliarde de lei.

Prognozele de primăvară ale Comisiei Europene indică, pentru România, un deficit guvernamental general de 3,4% din PIB în 2018 şi unul de 3,8% din PIB în 2019, peste pragul de 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht. În context, Executivul european arăta, recent, că va fi nevoie de măsuri suplimentare semnificative în 2018 pentru a fi respectate prevederile Pactului de Stabilitate şi creştere, având în vedere deteriorarea perspectivelor fiscale. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)