Un salariat din România va ajunge ca, în 2050, să susţină 1,74 de pensionari, în condiţiile în care la nivelul anului 1990 raportul dintre cele două entităţi era de 0,3, potrivit rezultatelor unui studiu de specialitate, prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, de către Tudor Grecu, partener audit&assurance în cadrul KPMG, companie de consultanţă care a întocmit raportul respectiv.

"În primul trimestru al acestui an am elaborat un studiu care vorbeşte pe larg despre importanţa, dar şi despre beneficiile pe care le aduc asigurările de viaţă şi pensiile private atât societăţii, cât şi individului în sine. Dacă vorbim despre Pilonul II, din studiu rezultă că un astfel de sistem e o necesitate. Mai exact, elementul esenţial care duce la nevoia de avea un sistem de pensii, completat prin demografie. Demografia nu este o chestiune specifică României, ci este valabilă şi pentru Europa. Dacă ne uităm la modul cum a evoluat populaţia României din 1990 şi până azi şi la prognozele pentru anii următori, vedem că vârsta mediană era în 1990 de 33 de ani, azi este de 41 de ani, iar în 2050 va fi de 47 de ani. Aceste lucru aduce o povară asupra sistemului redistributiv, ceea ce numim Pilonul I. La orice moment, există un grad de dependenţă între indivizii care trebuie să primească pensie şi cei care muncesc şi susţin acest sistem. Astfel, raportul în 1990 era de 0,3, adică un angajat trebuia să susţină pensia a 0,3 pensionari, în timp ce, în 2050, raportul va fi de 1,74. Asta arată o creştere a gradului de dependenţă şi nevoia unui astfel de sistem de pensie", a precizat Grecu.

Conform sursei citate, în timp ce în Europa se urmăreşte ca pensia să nu fie mai mică de 70% din ultimul salariu, în România procentajul ajunge la 52%, în care este inclusă şi contribuţia de la Pilonul II, de 15% la o valoare a contribuţiei de 3,75% cât este în prezent.

"Momentul ieşirii la pensie înseamnă că ultimul tău salariu va fi urmat de prima ta pensie. Pentru Europa se consideră că raportul care trebuie urmărit să fie de 70%, adică pensia să nu fie mai mică de 70% din ultimul salariu. În România, un individ care începe munca în 2008 şi are un salariu mediu până în 2040, când trebuie să iasă la pensie, la momentul pensionării va avea din Pilonul I un procent de 37% din ultimul salariu, iar din Pilonul II un procent de 15%, la o contribuţie de 3,75%. Dacă avem o contribuţie de 6%, la Pilonul II procentul va fi 20%. În concluzie, mesajul general este că, pe de o parte, Pilonul II este o necesitate, iar pe de altă parte, Pilonul II e un fenomen de succes care trebuie continuat în sensul în care a fost construit în 2008", a spus reprezentantul KPMG.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a solicitat autorităţilor, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, menţinerea actualei structuri bazate pe trei piloni a sistemului de pensii şi reglementarea, în cel mai scurt timp, a creşterii nivelului contribuţiei la Pilonul II la 6%, faţă de 3,75% cât este în prezent.

Totodată, experţii CDR menţionează faptul că nici Executivul, nici legiuitorii nu au explicat, până acum, publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private şi cum au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluţiile posibile pentru bunăstarea viitoare

În viziunea experţilor din cadrul CDR, contribuţiile la Pilonul II sunt proprietate privată a celor care contribuie la sistemul de pensii, "deci pot fi lăsaţi moştenire".

"Aceasta este principala diferenţă între Pilonul I, în care plata pensiilor încetează în momentul decesului, şi Pilonul II. Prin urmare, orice modificare a actualului sistem, care prevede acumularea în două "buzunare" - unul administrat de stat (Pilonul I) şi celălalt administrat privat (Pilonul II) - afectează deopotrivă veniturile cetăţeanului-pensionar şi veniturile urmaşilor acestuia", se arată într-un document întocmit de către specialiştii ai CDR, prezentat joi în conferinţa de presă organizată pe tema situaţiei Pilonului II.

De asemenea, reprezentanţii Coaliţiei au ajuns la concluzia că stoparea completă a contribuţiilor la Pilonul II, fie şi pentru şi perioadă de şase luni, ar însemna că "în loc să adunăm banii cu care contribuim lunar în buzunarul nostru, proprietate personală, îi virăm - fără să ne fi dat în vreun fel consimţământul - către bugetul de stat, la a cărui gestionare nu avem niciun cuvânt de spus". De altfel, conform unui calcul BCR, cei peste 7 milioane de contributori ar pierde în total, prin redirijarea banilor timp de şase luni, 3,6 miliarde de lei (77,6 milioane de euro), la care se adaugă minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiţiei pe termen lung.

Din datele publicate joi de CDR rezultă faptul că, în acest moment, fondurile româneşti de pensii au deţineri de circa 19 miliarde de euro la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), echivalentul a 20% din acţiunile liber tranzacţionate şi asigurând astfel 15% din lichiditate. De asemenea, peste 30 de companii româneşti îşi finanţează dezvoltarea şi datorită investiţiilor realizate pe Pilonul II, precizează sursa citată.

Programul legislativ 2018 pentru perioada mai - decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul în 28 aprilie, anunţă existenţa unui proiect de lege potrivit căruia contribuţiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propune o contribuţie a angajatului, în sumă fixă, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual până la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, şi angajatorul ar putea plăti această contribuţie care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi). De la începutul acestui an, contribuţiile sociale au trecut în sarcina angajatului. Documentul are ca termen de prezentare în Guvern luna mai.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Finanţelor, Eugen Teorodovici, a declarat, însă, că orice scenarii cu privire la sistemul de pensii susţinute de oameni care habar nu au despre activităţile Guvernului produc efecte negative în costurile de împrumut pe care Ministerul Finanţelor trebuie să le plătească în piaţă şi trebuie analizat dacă astfel de afirmaţii nejustificate nu ar trebui taxate conform legii.

Acesta a subliniat cu autorităţile nu intenţionează să facă o surpriză "neplăcută", iar Guvernul va realiza o analiză cu privire la acest subiect, urmând ca noul concept referitor la pensii să fie prezentat până la începutul lunii iulie. Totodată, Teodorovici a explicat că trebuie analizate toate costurile care implică acest sistem, menţionând că statul plăteşte administratorilor privaţi 1,5 miliarde de lei.

Anterior, ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a arătat că aceasta a fost o propunere a CNP (Comisia Naţională de Strategie şi prognoză, n.r.), cu care Guvernul nu este de acord.

Contactat de AGERPRES, preşedintele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză (CNSP), Ion Ghizdeanu, a precizat că informaţiile legate de suspendarea plăţilor la Pilonul II de pensii au fost doar scenarii de discuţii publicate din greşeală. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)