Fondurile de pensii nu investesc în titluri de stat din comoditate, iar deficitul actual al bugetului de asigurări sociale nu este cauzat de Pilonul II, ci de politicile de majorare a punctului de pensie şi de acordarea de pensii speciale, a afirmat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Radu Crăciun, directorul general al fondului BCR Pensii şi preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

"Noi nu investim în titluri de stat din comoditate, nu pentru că suntem leneşi. Noi, prin lege suntem obligaţi să avem un portofoliu de investiţii cu risc mediu spre scăzut. Nu putem avea un portofoliul cu risc mediu spre scăzut decât prin investirea în aceste instrumente cu risc scăzut, iar titlurile de stat reprezintă astfel de instrumente. Pe de altă parte, nici măcar nu suntem obligaţi să cumpărăm titluri de stat româneşti. Cel puţin teoretic, fondurile de pensii ar putea să cumpere titluri de stat poloneze, ungureşti, germane etc. Noi cumpărăm titluri de stat româneşti ca o virtute, nicidecum ca o problemă", a spus Crăciun.

Potrivit preşedintelui BCR Pensii, apariţia sistemului de pensii multi-pilon a avut ca scop atenuarea şocului referitor la deficit asupra bugetului de asigurări sociale.

"Deficitul bugetului de asigurări sociale nu este cauzat de Pilonul II, ci din cauza politicii majorării punctelor de pensie şi acordării de pensii speciale. Apariţia sistemului multi-pilon a fost pentru a rezolva problema şocului pe care pensionarea generaţiei de decreţei o va crea asupra bugetului de asigurări sociale peste 12 ani. În acel moment, deficitul ar fi imens şi ar crea o criză pentru că el va trebui finanţat. În momentul în care generaţie de decreţei se transformă din plătitori de impozite în recipienţi de bani, dintr-o dată hăul care se cască în bugetul de asigurări sociale este imens. Şi atunci s-a considerat, cu un consens politic, fără opoziţie politică la acel moment (anul 2008 n.,r,), că este mult mai bine să ne asumăm un mic deficit de-a lungul unei perioade de 15-20 de ani pentru a evita un deficit imens care ar putea să apară peste o perioadă. Deci, filosofia a fost să ne asumăm o amortizare a deficitului imens la acel moment pe care îl eşalonăm pe parcursul a 20 de an. Noi nu suntem mandataţi de către contributori să negociem pensiile private ale românilor. În cel mai fericit caz, putem să negociem ca pensiile să crească", a subliniat Radu Crăciun.

Acesta a adăugat că fondurile de pensii private beneficiază deja de asistenţă juridică pentru a lua în considerare "orice căi de atac pentru a apăra banii celor care participă la Pilonul II".

"Ce pot să-i asigur pe cei 7 milioane de participanţi la Pilonul II este că nu vom rămâne nepăsători. Deja beneficiem de asistenţa juridică a unor profesionişti şi luăm în considerare orice căi de atac pentru a apăra banii celor care participă la Pilonul II. Care sunt căile de atac, e prematur să vorbim", a subliniat Crăciun.

Un studiu realizat de KPMG arată că un salariat din România va ajunge ca, în anul 2050, să susţină 1,74 de pensionari, în condiţiile în care la nivelul anului 1990 raportul dintre cele două entităţi era de 0,3.

De asemenea, în timp ce în Europa se urmăreşte ca pensia să nu fie mai mică de 70% din ultimul salariu, în România procentajul ajunge la 52%, în care este inclusă şi contribuţia de la Pilonul II, de 15%, la o valoare a contribuţiei de 3,75% cât este în prezent.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a solicitat autorităţilor, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, menţinerea actualei structuri bazate pe trei piloni a sistemului de pensii şi reglementarea, în cel mai scurt timp, a creşterii nivelului contribuţiei la Pilonul II la 6%, faţă de 3,75% cât este în prezent. Totodată, experţii CDR menţionează faptul că nici Executivul, nici legiuitorii nu au explicat, până acum, publicului prin ce anume măsurile planificate ar fi în beneficiul celor 7 milioane de contributori la sistemul de pensii private şi cum au ajuns la concluzia că aceste măsuri sunt cea mai bună dintre soluţiile posibile pentru bunăstarea viitoare

Un calcul realizat de BCR relevă faptul că portofoliul celor peste 7 milioane de contributori ar pierde, în total, prin redirijarea banilor timp de şase luni, 3,6 miliarde de lei (77,6 milioane de euro), la care se adaugă minusul rezultat din pierderea efectului de multiplicare a investiţiei pe termen lung.

Din datele publicate joi de CDR rezultă faptul că, în acest moment, fondurile româneşti de pensii au deţineri de circa 19 miliarde de euro la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), echivalentul a 20% din acţiunile liber tranzacţionate şi asigurând astfel 15% din lichiditate. De asemenea, peste 30 de companii româneşti îşi finanţează dezvoltarea şi datorită investiţiilor realizate pe Pilonul II, precizează sursa citată.

Programul legislativ 2018 pentru perioada mai - decembrie, publicat pe site-ul Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul în 28 aprilie, anunţă existenţa unui proiect de lege potrivit căruia contribuţiile la Pilonul II ar urma să fie suspendate în perioada 1 iulie - 31 decembrie 2018. Mai mult, documentul propune o contribuţie a angajatului, în sumă fixă, de 84 lei în primul an care urmează să crească anual până la 125 lei în anul 5, dedusă din impozitul pe venit. Totodată, şi angajatorul ar putea plăti această contribuţie care, în cazul său, urmează să fie dedusă din impozitul pe profit în funcţie de mărimea companiei (50, 25, 10 angajaţi). De la începutul acestui an, contribuţiile sociale au trecut în sarcina angajatului. Documentul are ca termen de prezentare în Guvern luna mai.

La începutul acestei săptămâni, ministrul Finanţelor, Eugen Teorodovici, a declarat, însă, că orice scenarii cu privire la sistemul de pensii susţinute de oameni care habar nu au despre activităţile Guvernului produc efecte negative în costurile de împrumut pe care Ministerul Finanţelor trebuie să le plătească în piaţă şi trebuie analizat dacă astfel de afirmaţii nejustificate nu ar trebui taxate conform legii.

Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) a organizat, joi, o conferinţă de presă având ca temă sistemul de pensii din România în general şi, în particular, pensiile obligatorii administrate privat (Pilonul II). AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Ada Vîlceanu)