Suprafaţa însămânţată în primăvara acestui an cu porumb şi floarea-soarelui ocupă mai mult de jumătate din suprafaţa totală însămânţată de peste 6 milioane de hectare, culturi care au clasat România pe prima poziţie în Uniunea Europeană din punct de vedere al producţiilor obţinute în anul 2017.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, porumbul a fost însămânţat pe 96,22% din suprafaţa programată până la data de 11 mai 2018, respectiv pe 2,368 milioane hectare, iar însămânţările la cultura de floarea-soarelui au depăşit 97% din suprafaţă, totalizând 1,01 milioane hectare. De asemenea, până la data menţionată au mai fost însămânţate 128.803 hectare cu ovăz de primăvară (96% din program), cu orzoaica de primăvară - 83.140 hectare (100,96%), soia - 152.768 ha (90,12%), legume în câmp şi solarii - 193.688 hectare (93,55%), cartofi de toamnă - 142.718 ha (94%), sfecla de zahăr - 27.624 (86%) şi mazăre boabe - 108.922 (109,39% din program).

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a anunţat la finele săptămânii trecute, într-o conferinţă de profil, că în prezent agricultorii se află în faza de a termina procesul de însămânţare a culturilor de primăvară, lucrări întârziate în acest an din cauza vremii capricioase. "Din nefericire a fost o primăvara capricioasă. Ne aşteptam, pentru că şi anul trecut şi cu un an înainte şi or mai fi şi după 2018, când natura nu mai este constantă şi factorii climatici sunt diferiţi de la o zi la alta. Schimbările climatice sunt o realitate şi nu o ficţiune. În Botoşani au avut loc căderi puternice de grindină care au acoperit prin strat consistent culturile însămânţate în toamnă. (...) Iată că într-un context climatic în care factorii naturali extremi au devenit din ce în ce mai prezenţi, frecvenţa lor este mare, agresivitatea asemenea şi gradul de afectare este evident. (...) cu influenţe asupra producţiei şi evident cu influenţe negative asupra câştigurilor fermierilor. Pe acest fond climatic suntem într-o întârziere la însămânţări. Din nefericire acum trebuia să executăm praşila la însămânţările de primăvară, dar încă sunt suprafeţe pe care fermierii nu au reuşit să le însămânţeze din cauza excesului de umiditate, care nu le-a dat posibilitatea să intre la timp în sol", a explicat atunci Daea.

Acesta a menţionat că la rapiţa de primăvară s-a pierdut perioada optimă de însămânţare din cauza umidităţii excesive în unele zone, în prezent această cultură fiind la un procent de însămânţare de 17%, iar în locurile cele mai afectate, unde băltirile au redus din suprafaţa rapiţei de primăvară fermierii au completat cu grâu de primăvară, care a ajuns astfel la 150%.

Potrivit sursei citate, suprafaţa totală însămânţată până în prezent se ridică la circa 6 milioane de hectare, însă datele exacte şi structura culturilor se vor putea comunica exact abia la 15 iulie.

Datele MADR arată că în toamna anului trecut au mai fost însămânţate 2,015 milioane hectare cu grâu, 652.158 hectare cu rapiţă de toamnă şi 262.700 hectare cu orzoaică de toamnă.

Anul trecut, România a obţinut 14,841 milioane de tone de porumb, cu o medie de 5,9 tone /ha, de pe o suprafaţă de 2,49 milioane de tone, în jur de 3,19 milioane de tone la floarea-soarelui, unde s-a înregistrat o medie de de 2.738 kg /ha de pe o suprafaţă de 1,165 milioane ha, iar la grâu, secară şi triticale s-a strâns o recoltă de 10,33 milioane de tone, de pe 2,1 milioane hectare şi o medie 4.873 kg/ha.

În 2017, România a realizat aproape 27 de milioane de tone de cereale, depăşind 1,4 tone pe cap de locuitor.

Conform prognozei agrometeorologice emise de ANM pentru perioada 23 - 29 mai 2018, rezerva de umiditate în cultura grâului de toamnă pe adâncimea de sol 0-100 cm se va încadra în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime,
în aproape toată ţara. Pe suprafeţe agricole extinse din Moldova şi Dobrogea, local în sudul şi centrul Transilvaniei, estul, nordul şi nord-estul Munteniei, izolat în nord-vestul Banatului, se vor înregistra deficite moderate de apă în sol.

De asemenea, în cultura de porumb, rezerva de apă în stratul de sol 0-20 cm va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în majoritatea zonelor de cultură. În cea mai mare parte a Moldovei şi Munteniei, local în sud-estul şi centrul Transilvaniei, izolat în centrul, nordul şi sud-estul Dobrogei, sud-estul Olteniei, se va semnala seceta pedologică moderată.

"Procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor de câmp vor evolua în condiţii normale în toate regiunile agricole, iar pe terenurile agricole cu o bună aprovizionare cu apă a solului, temperaturile maxime ridicate din aer vor determina o intensificare a ritmurilor vegetative ale plantelor. Uniformitatea şi vigurozitatea plantelor se va prezenta bună şi medie la culturile însămânţate în epoca optimă, respectiv medie şi slabă la cele întârziate fenologic şi pe terenurile cu deficite de umiditate în sol", arată prognoza agro emisă de ANM.

Astfel, culturile de orz şi grâu de toamnă vor parcurge predominant fazele de înspicare (30-100%) şi înflorire (10-100%), local fiind posibilă maturitatea în lapte (10-20%) în special la orz. Rapiţa semănată în epoca optimă îşi va definitiva înflorirea (90-100%), continuându-se totodată formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (10-100%). Cultura de floarea-soarelui se va afla la răsărire (60-100%), formarea primei perechi de frunze (10-100%) şi înfrunzire (4-11 frunze). Sub aspect fenologic, la porumb se va definitiva faza de germinare (100%), continuându-se totodată răsărirea, formarea frunzei a treia (10-100%) şi înfrunzirea
(4-10 frunze). Sfecla de zahăr va înregistra răsărirea (60-100%) şi dezvoltarea aparatului foliar (10-100%), iar la cartof predominante vor fi fazele de răsărire (70-100%), precum şi formarea/creşterea lăstarilor laterali la soiurile timpurii.

De asemenea, în toate plantaţiile, pomii fructiferi îşi vor continua creşterea lăstarilor/frunzelor/rodului, iar soiurile timpurii de cireş vor parcurge coacerea fructelor şi recoltarea. La viţa de vie din toate podgoriile se vor semnala fazele de înfrunzire şi
creştere a lăstarilor, iar la soiurile timpurii se vor continua înflorirea şi local creşterea boabelor. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)