Solicit preşedintelui României convocarea Consiliului Suprem de Apărare a ţării, reuniune în cadrul căreia să se ia decizia declanşării unei anchete privitoare la modul în care programele multianuale privind înzestrarea forţei sistemului naţional de apărare au ţinut cont de direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi de asigurare a securităţii naţionale, a declarat miercuri, Dumitru Costin, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), într-o conferinţă de specialitate.

"Ţinând cont de situaţia actuală a industriei de apărare solicit şi Parlamentului României constituirea unei comisii care să investigheze modul de aplicare a legislaţiei privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, începând cu anul 2003 până în prezent", a precizat Costin.

Cât priveşte intenţia Ministerului Apărării Naţionale de a prelua ce a mai rămas din industria de apărare a ţării, reprezentanţii BNS consideră că aceasta este inoportună. Potrivit lui Dumitru Costin, la sfârşitul anului 2017 cifra de afaceri a societăţilor cu capital de stat din România a fost de doar 500 de milioane de dolari şi numai 4% au fost clienţi MApN. Restul armamentelor produse în România au avut destinatari străini, exporturile neajungând în zone "crepusculare".

"Lipsa de interes în aplicarea unor mecanisme existente asociate achiziţiilor de tehnică militară este în contradicţie cu declaraţiile Ministerului Apărării pe de-o parte, dar şi cu iniţiativa de preluare a sectorului industriei de apărare din portofoliul Ministerului Economiei în cel al Ministerului Apărării", a precizat Costin.

În prezent, în industria de apărare românească mai lucrează sub 6.000 de salariaţi având salarii medii mai mici decât media naţională. Există îngrijorări şi în ceea ce priveşte media de vârstă a acestor salariaţi specialişti care este de 50 ani.

"Azi se vorbeşte despre transferul a ceea ce a mai rămas din industria de apărare a României de la Ministerul Economiei la MApN. În acest moment, în portofoliul Ministerului Economiei se mai află 23 de companii ce aparţin industriei de apărare. Deşi în toate documentele programatice România recunoaşte această industrie ca fiind un sector strategic, de-a lungul timpului interesul manifestat pentru dezvoltarea şi creşterea competitivităţii acestui sector a fost unul extrem de redus", a mai spus liderul BNS.

Conform acestuia, la începutul anului 1990 România era considerată a cincea ţară din lume, producătoare de tehnică şi aparatură militară.

În prezent, conform datelor prezentate de BNS, România ocupă locul cinci în rândul ţărilor NATO în ceea ce priveşte nivelul resurselor alocate apărării, doar Marea Britanie, Grecia, Estonia şi SUA înregistrând alocări mai mari decât România ca procent în PIB-ul fiecărei ţări.

"România este ţara membră NATO cu cel mai mare procent din alocările pentru apărare destinate achiziţionării de echipamente. În 2017, aproximativ 46% din cheltuielile pentru apărare a României erau destinate achiziţiei de echipamente, nici unul dintre statele NATO neavând o astfel de structură a cheltuielilor", a spus Dumitru Costin.

Liderul BNS a tras un semnal de alarmă şi asupra faptului că în România există fabrici de produs pulbere, la Victoria şi Făgăraş, însă acestea stau în conservare în timp ce ţara importă acest produs. Investiţia estimată de liderul sindical pentru redeschiderea acestor fabrici este de 3 milioane euro, bani care ar duce la sistarea importurilor. AGERPRES/ (A/AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)