Piaţa românească a bunurilor de larg consum pentru acasă a crescut cu 13% în primul trimestru (studiu)
Piaţa românească a bunurilor de larg consum pentru acasă a înregistrat în primul trimestru al acestui an o creştere cu 13% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul cel mai mare fiind consemnat pe segmentul produselor de îngrijire personală pentru care românii au cheltuit cu 17% mai mult în perioada menţionată, conform unui studiu GfK.
Spre deosebire de perioadele anterioare, volumele cumpărate în primul trimestru au reintrat pe o curbă ascendentă (+7,4%).
"Familiile cu copii sunt cele care şi-au intensificat cel mai mult cheltuielile pentru bunuri de larg consum. Creşteri mari s-au înregistrat şi în rândul gospodăriilor din localităţile mari, cu peste 150.000 de locuitori. Din punct de vedere al regiunii, Banat-Crişana-Maramureş şi Oltenia au avut cele mai semnificative evoluţii pe parcursul primului trimestru", se arată în studiul GfK, care monitorizarea consumul casnic pentru toate categoriile de produse de FMCG prin intermediul cercetării de tip Panel de Consumatori.
Formatele moderne de comerţ rămân principalul canal în ceea ce priveşte cumpărăturile pentru acasă. În prezent, ele acoperă 62% din vânzările de bunuri de larg consum şi se situează la acelaşi nivel ca în primul trimestru din 2017.
"Toate canalele de comerţ modern (hipermarketuri, supermarketuri, magazine de tip discount, magazine moderne de proximitate) au înregistrat creşteri de două cifre. Observăm însă cea mai dinamică evoluţie în zona comerţului de proximitate, acestea reuşind să atragă aproape 400.000 de noi familii cumpărătoare", menţionează studiul citat.
Categoria cu cea mai accelerată creştere în primul trimestru a fost cea de îngrijire personală, românii cheltuind cu 17% mai mult pentru aceasta. Produsele alimentare (proaspete, dar şi ambalate) au avut, de asemenea, creşteri peste media pieţei, datorate intensificării consumului. În schimb, băuturile şi produsele pentru îngrijirea locuinţei au crescut într-un ritm mai lent.
"Cheltuielile medii pe familie au crescut cel mai mult pentru categorii precum ouă, unt, cidru, bere cu arome sau produse de igienă orală (în special periuţe de dinţi şi apă de gură), în vreme ce au scăzut pentru produse precum suc de roşii, conservanţi alimentari sau batoane de susan", arată studiul GfK.
Pe de altă parte, la nivelul întregii pieţe de bunuri de larg consum, ponderea produselor achiziţionate la promoţie a scăzut uşor comparativ cu primele 3 luni ale anului trecut. În prezent, 18% din vânzările care ajung în consumul casnic sunt acoperite de promoţii.
Realizatorii studiului remarcă o evoluţie pozitivă a acestora în magazinele de proximitate, în timp ce hipermarketurile, supermarketurile şi magazinele de tip discount au vândut într-o pondere mai mică produse aflate la promoţie.
"Mărcile private cumulează aproape 16% din cheltuielile destinate consumului casnic şi se situează aproximativ la acelaşi nivel ca în primul trimestru din 2017. Mărcile retailerilor şi-au pierdut din importanţă în categorii precum apă, vin, detergent de rufe sau produsele de îngrijire orală, în timp ce au câştigat teren în snacks-uri, conserve, produse de hârtie (şerveţele, prosoape de hârtie, role de hârtie etc.) sau mâncare pentru animale", subliniază studiul citat. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Transelectrica a finalizat o investiție de aproape 176 milioane de lei în județul Caraș-Severin
Lucrările la stația electrică de transformare 400 kV Reșița și retehnologizarea stației electrice de transformare de 220/110 kV Reșița, județul Caraș-Severin, au fost finalizate, a anunțat, marți, Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, într-un comunicat. Potrivit sursei citate, investiția s-a ridicat la 175
IMM România: Noua lege a salarizării limitează capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale
Noua lege a salarizării bugetare, în forma propusă, limitează semnificativ capacitatea autorităților publice de a adapta nivelul salarial la nevoile reale ale anumitor domenii strategice, iar în lipsa unei flexibilități, administrația publică va continua să întâmpine dificultăți în atragerea și păstrarea resursei umane performante, susți
Năstase (Alro): Industria de apărare poate deveni un motor de creștere economică pe termen lung
Industria de apărare poate deveni un motor important de creștere economică pentru următorii 20-25 de ani, pe fondul reînarmării accelerate și al nevoii de dezvoltare a capacităților industriale europene, a declarat, marți, Marian Năstase, președintele Consiliului de Administrație al Alro. 'Eu sunt absolut convins că industria de apăr
Ministrul Finanțelor: Ajustarea fiscală nu a sacrificat investițiile; fondurile europene rămân principalul motor al economiei
Ajustarea fiscală realizată de Guvern nu a afectat investițiile, care se mențin la 31 de miliarde de lei și sunt susținute în principal din fonduri europene, a declarat, marți, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. 'E o ajustare fiscală fără scăderea investițiilor. Pentru că investițiile rămân la 31 de miliarde. Deci o ajusta
Pîrcălăbescu ( ROMARM): Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă
Industria de apărare din România generează aproximativ 50.000 de locuri de muncă, atât în sectorul privat, cât și în cel de stat, iar dezvoltarea unei industrii competitive necesită investiții în energie și parteneriate strategice, a declarat marți Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, președinte al organizației patronale 'Industri
Darău: Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech; finanțări de 288 milioane de lei pentru firme
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat marți deschiderea aplicațiilor pentru programul SME Eco-Tech, prin care firmele românești pot obține finanțări pentru investiții în modernizarea producției, digitalizare și eficiență energetică. 'Am deschis aplicațiile pentru programul SME Eco-Tech. Vorbim despre peste 288 milioane de lei pentru firm
Nazare: Deficitul bugetar s-a redus cu 32 de miliarde de lei; este o corecție de amploare, nu una de etapă
Deficitul bugetar al României a scăzut la 1,17% din PIB după primele patru luni din 2026, de la 2,9% în perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă o corecție de peste 32 de miliarde de lei,
Pistol: Progres fizic de 60% pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1)
Progresul fizic pe șantierul secțiunii Margina - Holdea a autostrăzii Lugoj - Deva (A1) a ajuns la 60%, a anunțat, marți, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol, pe pagina sa de Facebook. 'Pe cei 9,13 kilometri ai șantierului, asocierea de constructori români și bosniaci (UMB Spedi
Darău: România este prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice
România a fost prima țară din Europa care a lansat sistemul de certificare a destinațiilor ecoturistice, bazat pe standarde internaționale, care evaluează în mod riguros modul în care o destinație îmbină dezvoltarea turistică cu protecția mediului și valorificarea patrimoniului cultural, a declarat, marți, ministrul interimar al Economiei, Digitalizăr
RECTIFICARE Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026
În ştirea cu titlul "UPDATE/Deficitul bugetar s-a redus la 1,17% din PIB, după primele patru luni din 2026'', difuzată la ora 12:20, pe fluxul Economic Intern, în fraza "În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent&quo
Probleme tehnice cu aplicația InfoTB și plata cu cardul în mijloacele STB, marți
Aplicația InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul bancar la validator sunt afectate marți, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț. 'În dimineața acestei zile, din cauza unor considerente tehnice de comunicație cu un operator terț, au fost afectate funcționarea aplicației InfoTB și plata călătoriei direct cu cardul banc
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale (sondaj)
Aproape 30% dintre români spun că vor face cumpărături online de pe platforme internaționale în 2026, pentru 61% dintre consumatori marketplace-urile devenind principalul canal de cumpărături online, relevă un sondaj național de specialitate, dat marți publicității. Potrivit sursei citate, comerțul online din România trece pr
Finala Maratonului pentru Educație Antreprenorială are loc marți, la București
Un număr de 33 de echipe de liceeni își vor prezenta marți, la București, planurile de afaceri în finala competiției Maratonul pentru Educație Antreprenorială, organizată de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF). 'În finală, 33 de echipe de liceeni vor susține cu emoție și determinare planurile lor de afaceri î
CNAIR a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a câștigat și în instanțele de judecată din Italia procesele deschise de Webuild, care a încercat să blocheze în instanța de la Roma executarea garanției de peste 87 de milioane de lei aferente întârzierilor înregistrate la construcția podului suspendat de la Brăila
VIDEO Pîslaru: Nerespectarea vechii Legi a salarizării bugetarilor a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7, 14 miliarde de lei
Nerespectarea integrală a vechii Legi a salarizării unice în domeniul bugetar a condus la costuri semnificative obținute în instanță în valoare de 7,14 miliarde de lei, din care 5,95 miliarde sunt numai în justiție, iar dacă nu intervenim valoarea estimată a tranșelor de plată se duce la 11,5 miliarde de lei, din care aproape 10 miliarde de lei î







