Fondurile bugetare alocate în aceste an pentru extinderea sistemului antigrindină se ridică la 91 de milioane de lei, în creştere de 4,5 ori faţă de cele 20 de milioane de lei "puse la bătaie" anul trecut pentru investiţii în acest sistem, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Dacă în anul 2016 erau doar 17 puncte lansare rachete antigrindină, în 2017 numărul acestora s-a dublat şi a ajuns la 34, iar pentru 2018 oficialii de la Agricultură au anunţat că vor mai construi încă 26, astfel încât să se ajungă la 60 de puncte de lansare.

Dacă aceste investiţii vor fi finalizate suprafaţa agricolă protejată va creşte de la 500.000 de hectare în prezent la circa 848.000 de hectare.

Potrivit ministrului Agriculturii, prin programul stabilit pentru anul acesta, construcţia celor 26 de puncte de lansare se realizează în mai multe zone ale ţării, iar de anul viitor se va apela şi alte metode pentru combaterea grindinei şi creşterea precipitaţiilor.

"Sistemul antigrindină ajunsese în 2004 să aibă un număr de 17 puncte de lansare. După 13 ani s-au mai construit doar 7 puncte de lansare. Noi am pus în programul de guvernare să realizăm puncte de lansare şi de anul viitor să începem programul de combinare a metodelor de combatere, în aşa fel încât să acoperim întreaga ţara cu sisteme de intervenţie pentru a combate grindina şi a ţine sub control, cât putem, acest fenomen nefavorabil pentru fermieri, care în câteva clipe poate să îţi ia întreaga producţie din mână. Prin programul stabilit anul acesta avem de construit 26 de puncte de lansare în mai multe zone ale ţării", a declarat recent ministrul Agriculturii, Petre Daea.

Acesta susţine că extinderea sistemului a ajuns în sudul ţării, dar şi în partea de vest şi sud-vest a ţării, practic "pe cordonul de afectare a culturilor de către grindină".

"Practic, în zona de sud, unde am început să extindem, după ce am construit de la Iaşi în jos, pe cordonul acesta de afectare a culturilor de către grindină, am extins sistemul, cercetând specialiştii, unde trebuie să facem şi ce etape trebuie să derulăm în aşa fel încât să intrăm în conceptul acesta de unitar, de realizare, acolo unde fenomenul este cel mai activ. Am construit în partea vest, la Timiş, am construit în partea de sud-vest, înţelegând Mehedinţi, Dolj, Olt, Vâlcea şi Teleorman, 26 de puncte de lansare plus creşterea arealului şi a punctelor de lansare în Iaşi. Totul, într-un an greu când zăpada nu ne-a lăsat şi a trebuit să lucrăm în câmp (...) în zone greu accesibile, fără drumuri de acces. (...) Ne aflăm la această dată în situaţia de a ataca toate 26 de puncte, doar trei din ele nu sunt finalizate, dar sunt într-un stadiu avansat de construcţie. Este un procedeu foarte strict de punere în funcţiune, foarte strict de gestionare, unde greşeala nu are voie să apară. Scăparea nu are voie sa fie sau " merge şi aşa" sub nicio formă. (...) Aici trebuie să fie o disciplină de fier şi o atenţie permanentă în aşa fel încât să putem folosi acest sistem fără niciun fel de risc", a explicat şeful de la Agricultură, în conferinţa susţinută miercuri la sediul instituţiei.

Ministrul a mai precizat că de anul viitor echipajul ştiinţific şi operaţional va fi îmbunătăţit "prin apelarea şi alte metode", în aşa fel încât programul să fie închis.

Potrivit datelor MADR, programul prevede pentru anul 2019 creşterea punctelor de lansare a rachetelor la 99, acestea urmând să protejeze circa 3,1 milioane hectare cu culturi agricole, în 2020 la 133 şi în jur de 5,5 milioane hectare protejate, dar se va începe combaterea grindinei şi cu avioane utilitare specializate, în 2021 - 165 şi 7,7 milioane hectare, iar în 2022 - 200 de puncte de lansare rachete şi 8,4 milioane hectare protejate. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)