Comisia Europeană a decis, joi, să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori, informează un comunicat de presă.

Ungaria, Italia şi România sunt trimise în faţa CJUE din cauza nivelurilor ridicate persistente de particule în suspensie (particulate matter - PM10). Valorile-limită stabilite în legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE) ar fi trebuit atinse în 2010 şi, respectiv, 2005.

Potrivit Comisiei Europene, în cazul României - în aglomerarea Bucureşti valorile-limită zilnice au fost depăşite în mod persistent încă de la momentul în care dreptul Uniunii a devenit aplicabil României, iar în 2016 acestea au fost depăşite pentru o perioadă de 38 de zile.

În toate cazurile de depăşire a valorilor-limită stabilite prin legislaţia UE privind calitatea aerului înconjurător (Directiva 2008/50/CE), statele membre trebuie să adopte planuri privind calitatea aerului înconjurător şi să se asigure că aceste planuri stabilesc măsuri corespunzătoare astfel încât perioada de depăşire să fie cât mai scurtă posibil. În virtutea principiului subsidiarităţii, legislaţia UE lasă la latitudinea statelor membre alegerea mijloacelor pe care le folosesc pentru a se conforma valorilor-limită.

"Pe parcursul ultimului deceniu, statele membre trimise astăzi în faţa Curţii de Justiţie au primit suficiente 'ultime şanse' pentru a remedia situaţia. Este convingerea mea că decizia de astăzi va duce la ameliorări pentru cetăţeni într-un timp mult mai scurt. Însă doar acţiunea în justiţie nu va rezolva problema. De aceea prezentăm sprijinul concret pe care Comisia îl poate acorda autorităţilor naţionale în eforturile lor de a promova un aer mai curat pentru oraşele europene", a declarat comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella

"Vom reuşi să combatem poluarea atmosferică urbană numai dacă sectorul automobilelor îşi aduce contribuţia. Viitorul aparţine autovehiculelor cu emisii zero. Între timp, respectarea legislaţiei privind emisiile este obligatorie. Constructorii de autovehicule care continua să ignore legea trebuie să suporte consecinţele faptelor lor ilegale", a declarat la rândul său comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, Elzbieta Bienkowska.

În comunicarea intitulată 'O Europă care oferă protecţie: Aer curat pentru toţi', adoptată joi, Comisia prezintă măsurile disponibile pentru a ajuta statele membre să combată poluarea atmosferică. Comisia subliniază, de asemenea, nevoia de a intensifica cooperarea cu statele membre prin colaborarea cu autorităţile relevante în cadrul noilor dialoguri privind aerul curat, precum şi prin utilizarea fondurilor UE pentru a sprijini măsurile de îmbunătăţire a calităţii aerului.

Măsurile propuse joi de Comisie se întemeiază pe trei piloni principali: standardele de calitate a aerului; obiectivele naţionale privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi standardele de emisie pentru principalele surse de poluare, de exemplu, de la nave şi autovehicule, până la sectorul energetic şi industrie.

În scopul abordării emisiilor de poluanţi atmosferici provenind de la traficul rutier, Comisia va continua să îşi consolideze colaborarea cu autorităţile naţionale, regionale şi locale cu privire la o abordare integrată comună a reglementărilor privind accesul vehiculelor urbane în cadrul Agendei urbane a UE. În plus, Comisia a condus o amplă reformă pentru a se asigura că emisiile de poluanţi atmosferici provenind de la vehicule sunt măsurate în condiţii reale de conducere.

Comisia ia măsuri pentru a remedia depăşirile semnificative şi persistente ale valorilor-limită pentru doi poluanţi-cheie, cu impact asupra sănătăţii: dioxidul de azot, care provine, în principal, din emisiile generate de traficul rutier şi de industrie, şi particulele în suspensie, care sunt prezente mai ales în emisiile generate de industrie, de încălzirea locuinţelor, de trafic şi de agricultură.

Aceste măsuri vin în urma Summitului ministerial privind calitatea aerului, convocat de comisarul Vella la 30 ianuarie 2018, ca un ultim efort pentru a găsi soluţii la problema gravă a poluării în 9 state membre. Cele şase state membre în cauza nu au prezentat măsuri credibile, eficace şi la timp pentru a reduce poluarea în cadrul limitelor convenite şi cât mai curând posibil, aşa cum impune legislaţia UE. Prin urmare, Comisia a decis să treacă la acţionarea lor în justiţie. AGERPRES/ (AS-autor: Constantin Balaban, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Anda Badea)