Lipsa forţei de muncă bine calificate, diferenţa de scală a finanţărilor disponibile pentru afacerile româneşti faţă de cele din alte ţări şi calitatea slabă a guvernării în susţinerea antreprenoriatului reprezintă cele mai importante probleme cu care se confruntă mediul de afaceri din România şi care apar repetitiv, indiferent de domeniul de activitate, consideră Andreea Paul, preşedinte al INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate.

Conform organizaţiei, România pierde un loc şi în clasamentul global al antreprenoriatului în Indicatorul Global al Antreprenoriatului 2018 (GEDI), după căderea cu alte trei poziţii în anul anterior, dar reuşeşte să performeze la cea mai ridicată dinamică a antreprenoriatului feminin, în raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2018, urcând patru locuri în clasamentul mondial.

"La uşurinţa de a derula afaceri, ştim deja că am căzut nouă locuri în ultimul raport al Băncii Mondiale. Tot nouă poziţii am pierdut în clasamentul raportului global al talentelor. Şase locuri am pierdut în raportul global al competitivităţii, publicat de Forumul Economic Mondial. Două poziţii am pierdut în raportul global al competitivităţii turismului. Tot două locuri am pierdut în raportul de progres social în lume. România pierde un loc şi în clasamentul global al antreprenoriatului în raportul GEDI 2018, după căderea cu alte trei poziţii în anul anterior. Dar am reuşit să performăm la cea mai ridicată dinamică a antreprenoriatului feminin, în raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2018 şi să urcăm patru locuri în clasamentul mondial", precizează Andreea Paul, preşedinte al INACO, într-un comunicat de presă transmis, miercuri, AGERPRS.

Potrivit sursei citate, România se află pe locul 46 în lume din 137 de ţări analizate în ceea ce priveşte Indicatorul Global al Antreprenoriatului 2018, după ce, în anul 2017, ţara noastră se situa pe poziţia 45, iar în anul 2016 pe locul 42.

În raportul GEDI sunt colectate date privind: atitudinile, abilităţile şi aspiraţiile antreprenoriale ale populaţiei fiecărui stat şi le pune în balanţă cu infrastructura socială şi economică dominantă.

Astfel, sănătatea ecosistemului antreprenorial este evaluată în funcţie de 14 piloni: percepţia oportunităţilor, abilităţi de start-up, acceptarea riscului, network - abilitatea de a lucra în reţele, suport cultural, oportunităţi pentru start-upuri, absorbţie de tehnologie, capital uman, concurenţa, inovarea de produs, inovarea de process, creşterea ridicată, internaţionalizarea, capitalul de risc.

În acest context, reprezentanta INACO susţine că experţii Institutului Global pentru Dezvoltare şi Antreprenoriat atrag atenţia asupra celor mai problematice trei aspecte ale mediului antreprenorial românesc, iar cele mai puţine abilităţi dovedim în dezvoltarea reţelelor, acceptarea riscului şi percepţia oportunităţilor.

În topul primelor 10 ţări prietenoase cu antreprenoriatul se află: Statele Unite ale Americii, Elveţia, Canada, Marea Britanie, Australia, Danemarca, Islanda, Irlanda, Suedia şi Franţa. Totodată, cele mai mari salturi calitative ale indicelui mediului antreprenorial sunt în Marea Britanie, iar ca poziţionare în clasamentul global GEDI 2018 faţă de raportul anterior Bulgaria înregistrează un salt de 13 locuri, dar rămâne în urma României, fiind pe locul 69 în lume.

Cât priveşte antreprenoriatul feminin românesc, cu aproape o treime din afaceri conduse de către femei, saltul cu 5% în ultimul an al ponderii antreprenoarelor în totalul companiilor active a ajutat România să urce patru poziţii în raportul Mastercard Index of Women Entrepreneurship 2018 - de altfel, cel mai mare salt în clasament în rândul celor 57 de ţări analizate. Ponderea ridicată a femeilor active antreprenorial în România - locul 9 în clasamentul celor 57 de state analizate - este chiar mai mare decât în ţări precum Germania, SUA sau Italia. Nu este surprinzător că unele ţări cu nivel de trai mai mic, care nu oferă suficiente locuri de muncă de calitate şi bine plătite, determină creşterea activismului antreprenorial în rândul femeilor, dar şi al liber-profesioniştilor sau PFA-urilor. Ghana, Rusia, Uganda deschid topul ţărilor cu cea mai mare pondere a antreprenoriatului feminin, urmate imediat de Australia, Noua Zeelandă, Australia, Vietnam, Polonia şi Spania, în faţa României", explică Paul.

Conform analizei INACO, în raportul citat sunt indicate patru domenii-cheie ca fiind prielnice antreprenoriatului: accesul la serviciile financiare, uşurinţa de a derula afaceri, sprijinul acordat întreprinderilor mici şi mijlocii şi calitatea guvernării. "Româncele au reuşit să deschidă şi să dezvolte afaceri proprii, chiar în condiţii mai precare de sprijin şi oportunităţi oferite dezvoltării antreprenoriatului feminin românesc, indicator la care suntem abia pe locul 32 în lume, în acelaşi raport", precizează şef INACO.

În viziunea specialiştilor INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate în România există trei probleme care apar repetitiv, indiferent de domeniul de activitate: lipsa forţei de muncă bine calificate, diferenţa de scală a finanţărilor disponibile pentru afacerile româneşti faţă de cele din alte ţări şi calitatea slabă a guvernării în susţinerea antreprenoriatului, cu lipsa sa de predictibilitate, de promovare a afacerilor româneşti, de competenţă şi de haos decizional. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)