România ar putea ratifica anul viitor Instrumentul Multilateral (MLI), cel care modifică tratatele pentru evitarea dublei impuneri, urmând să fie afectate 51 dintre cele 88 de tratate semnate de România, a declarat, joi, pentru AGERPRES, Raluca Popa, director consultanţă fiscală, PwC România, la Tax & Finance Forum Bucureşti.

"Dintre toate tratatele României privind evitarea dublei impuneri, care sunt 88 la număr, 51 vor fi afectate de MLI. La noi instrumentul nu produce efecte pentru că nu a fost încă ratificat. Eu mă aştept că va fi ratificat anul viitor. Nu avem un termen. Deci, în 2020 cel mai probabil MLI devine aplicabil, instrumentul producând efecte la 6 luni după ratificare", a spus Raluca Popa.

MLI este un instrument al OECD şi reflectă realităţile economice actuale şi modul în care acestea trebuie interpretate în aplicarea tratatelor de evitare a dublei impuneri. Cinci state au ratificat MLI: Isle of Man, Austria, Slovenia, Polonia şi Jersey.

Raluca Popa a explicat că din momentul în care România va ratifica MLI acesta devine aplicabil automat asupra tratatelor încheiate de România fără să mai fie nevoie de negociere bilaterală cu fiecare ţară.

Potrivit acesteia, Instrumentul Multilateral are ca scop asigurarea unei implementări eficiente a măsurilor cuprinse în planul de acţiune BEPS (Proiectul BEPS - Erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor - n. r.). De asemenea, are ca scop evitarea negocierilor bilaterale pentru actualizarea tratatelor pentru evitarea dublei impuneri. Fiecare ţară semnatară îşi exprimă opţiunea privind: lista tratatelor acoperite şi poziţia privind măsurile cuprinse în MLI. România a inclus toate cele 88 de tratate în lista celor acoperite de MLI. 51 de state au inclus România în lista celor acoperite.

"MLI nu urmăreşte să introducă reguli mai favorabile în aplicarea tratatelor. MLI are la bază în principal restricţionarea utilizării abuzive a tratatelor, introducerea de noi reguli anti-abuz, noi reguli de identificare a unui sediu permanent. Se bazează mult mai mult pe discuţii între autorităţi decât pe aplicarea unor reguli standard tocmai pentru a nu lăsa societăţile să se folosească de nişte criterii formale. În realitate eu cred că aceste prevederi vor duce la multe situaţii care nu pot fi soluţionate decât prin acord amiabil. Un aspect pozitiv, dar unde încă mai avem mult de lucru, este încercarea de a dezvolta o procedură cât mai eficientă pentru buna desfăşurare a acestor acorduri amiabile, însă acest lucru depinde foarte mult şi de poziţia fiecărui stat", a afirmat Raluca Popa.

Aceasta a adăugat că MLI prevede ca, în cazul unui conflict de rezidenţă pentru companii, autorităţile să se întâlnească şi să stabilească prin procedură de acord amiabil unde este rezidentă societatea. Până se finalizează procedura, societatea rămâne rezidentă în ambele state şi va plăti impozit în ambele state.

"Pot să vă spun că, din informaţiile publice pe care le avem, în România nu s-a finalizat nicio procedură de acord amiabil până în prezent", a mai spus Raluca Popa.

Pentru a ilustra situaţia, ea a dat exemplul unei societăţi operationale româneşti cu boardul director plasat într-o altă ţară (de ex. Franţa) şi care ia decizii numai în această ţară. Societatea poate fi considerată rezidentă fiscal în Franţa şi, astfel, Franţa va dori la rândul său să impoziteze profiturile acestei societăţi. În acest caz se va începe o procedură de acord amiabil, până la soluţionarea căreia societatea va fi rezidentă în ambele state. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)