Reactorul 1 de la Cernavodă va trebui să intre în proces de retehnologizare în 2026, proiect ce va costa, din experienţa internaţională, în jur de 1,2 - 1,5 miliarde de euro, a declarat, vineri, şeful Direcţiei Tehnice şi Retehnologizare Nuclearelectrica, Romeo Urjan.

"Reactorul de tip CANDU are o perioadă de funcţionare prin proiect de aproximativ 30 de ani, 210.000 ore de funcţionare la puterea nominală. În anii '70, când s-a proiectat reactorul, acesta funcţiona la un factor de capacitate de 80%. Între timp, centralele nucleare din lume, inclusiv cea de la Cernavodă, funcţionează mult mai eficient, factorul de capacitate a crescut la 90% şi atunci cele 210.000 ore s-ar putea să se termine mai repede, în 26 de ani. Prin 2023 s-ar termina. Am demarat un proiect bazat pe experienţa internaţională a altor centrale CANDU, din Canada, Argentina, Coreea, vor să extindă aceste 210.000 ore la 240.000, prin studii, analize, inspecţii suplimentare. Aceasta ne va duce undeva în 2026. Deci, 2026 e data limită la care trebuie să-l oprim pentru retehnologizare. De ce trebuie să oprim? Pentru că radiaţiile nucleare afectează şi materialele de construcţie, reactorul nuclear e afectat de radiaţii, de îmbătrânire, schimbări de proprietăţi de materiale. Şi atunci, după 30 de ani de funcţionare, oprim şi se schimbă componentele principale din reactor şi se porneşte. (...) Este un proiect care durează vreo doi ani. Costurile, n-am finalizat studiile de fezabilitate, dar experienţa internaţională arată undeva la 1,2 - 1,5 miliarde de euro pentru un astfel de proiect. Deci, avem unul nou. Din 2028, pentru 30 de ani de funcţionare, alte 240.000 de ore, cu un cost redus faţă de o centrală nucleară nouă, care ar costa de 2-3 ori mai mult", a explicat Urjan.

Directorul general al Nuclearelectrica, Cosmin Ghiţă, a subliniat că în perioada 2026 - 2028 Unitatea 1 nu va funcţiona, lucru care a fost comunicat Ministerului Energiei şi va fi luat în calcul la redactarea Strategiei Energetice.

"Pe perioada opririi şi desfăşurării lucrărilor de retehnologizare pe care o prevedem între 2026 şi 2028, Unitatea 1, care are azi un factor de producţie de aproximative 700 MW, nu va funcţiona. Aceste date au fost comunicate în cadrul consultărilor pe care Ministerul Energiei le-a avut cu noi în vederea redactării Strategiei Energetice Naţionale. Aşteptăm să vedem documentul final, care va detalia atât impactul, cât şi potenţialele măsuri compensatorii ale acestei absenţe de 700 MW pe o durată de doi ani", a precizat Ghiţă.

Întrebat dacă în această perioadă se va recurge la import, directorul Nuclearelectrica a subliniat că nu poate comenta, dar va depinde de capacitatea de producţie care va fi disponibilă, de condiţiile de piaţă, de interconectare etc.

Referitor la Unităţile 3 şi 4, Cosmin Ghiţă a afirmat că a primit un nou mandat de negociere cu partea chineză, cu o valabilitate de 6 luni.

"Pentru Unităţile 3 şi 4 suntem în negocieri cu partenerii noştri chinezi. Am mai primit un nou mandat de negociere din partea acţionarilor, de 6 luni, care a fost aprobat în 2 martie 2018. La finalul acestor 6 luni de negociere, vom revizui oportunitatea de a merge înainte sau de a lua alte acţiuni, depinde unde ne aflăm în momentul respectiv cu partenerii chinezi în negociere. Adică, dacă am definitivat acordul sau dacă s-a luat o decizie finală asupra proiectului", a mai spus Ghiţă. AGERPRES/(AS - autor: Nicoleta Gherasi, editor: Oana Tilică, editor online: Gabriela Badea)