România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro, şi, deşi avem un Minister al Turismului, promovarea este inexistentă, susţine Andreea Paul, preşedintele INACO - Iniţiativa pentru Competitivitate, şi conferenţiar universitar doctor la Academia de Studii Economice (ASE).

"În ultimul an, turismul şi-a înrăutăţit de două ori şi jumătate soldul negativ care alimentează deficitul balanţei de plăţi externe a României. De acest sector economic depind aproape 200.000 de salariaţi şi 1,3% din PIB-ul ţării. Avem chiar şi un minister al Turismului, dar promovarea este inexistentă. Forţa de muncă este insuficientă. Acest domeniu figurează pe hârtie între cele 10 sectoare economice prioritare în "Strategia Naţională de Competitivitate a României 2015-2020", dar performanţele reale ale acestui sector economic vital pentru calitatea vieţii românilor ne-a retrogradat două poziţii în clasamentul global al competitivităţii turismului, abia pe locul 68 în lume. Cum este posibil ca atuurile noastre competitive naturale să fie atât de slab valorificate de către români? Ţine de absurdul nostru economic", este de părere Paul.

În acest context, specialiştii INACO solicită Guvernului României să ţină cont de trei teme principale ce ţin de dezvoltarea turismului, respectiv: deficitul balanţei de plăţi în turism, forţa de muncă şi promovarea inexistentă.

Conform sursei citate, România înregistrează încasări din turism de 2,24 miliarde de euro, dar românii cheltuie în străinătate pentru servicii de turism de 3,12 miliarde de euro.

"Apetitul românilor pentru turismul extern creşte, iar turismul de afaceri stagnează în România. Deficitul imens de 874 milioane de euro înregistrat în anul 2017, este aproape de două ori şi jumătate mai mare faţă de anul 2016, când deficitul se ridica la 363 milioane de euro. Pentru o simplă comparaţie, Polonia o ţară dublă ca mărime, înregistrează venituri de aproape 5 ori mai mari decât noi, adică vreo 10 miliarde de euro pe incoming şi ies din ţară cam 5 miliarde de euro pentru turism, ceea ce aduce vecinilor noştri un plus de 5 miliarde de euro anual la balanţa de plăţi a ţării. Aşadar, noi pierdem aproape un miliard de euro din turism, polonezii câştigă 5 miliarde", explică Paul.

În viziunea experţilor INACO, mediul de afaceri privat din turism nu mai găseşte forţa de muncă pentru operarea unităţilor existente, "ca să nu mai vorbim de unităţi noi de care ar avea atâta nevoie turismul românesc".

"Asta pentru că nu avem un sistem de educaţie potrivit pentru turism, cu centre de formare, cu mai multă practică, un sistem dual real de învăţământ. Din fondurile europene de 5 miliarde euro disponibili pentru capitalul uman în perioada 2014-2020 s-au cheltuit pâna acum "impresionanta" cifra de 0,00%, dar şi pentru că nu susţinem fiscal munca în acest domeniu cu facilităţi pentru sezonieri, lipseşte reglementarea inteligentă a service charge în turism, stimularea celui de-al doilea loc de muncă part-time etc.", subliniază preşedintele INACO.

Andreea Paul consideră, totodată, că, în ceea ce priveşte promovarea în turism, "inacţiunea este foarte gravă".

"Au fost desfiinţate birourile de turism din străinătate şi nu s-a pus nimic în loc până acum. Nu folosim taxa de promovare turistică, aşa cum o fac toate ţările lumii interesate de dezvoltarea acestui domeniu economic. Nu acceptăm parteneriatul public-privat, deşi acesta reprezintă singura formă de organizare a unui management eficient de destinaţie turistică atractivă pentru România. Avem singura capitală europeană fără strategie de imagine externă pentru atragerea turiştilor străini, deşi specialiştii români de
profil câştigă concursuri de primă ligă internaţională la creativitate. Refuzăm să le valorificăm talentul aici, acasă. Concluzia este valabilă pentru naţiune în ansamblu, în pofida unor reuşite regionale punctuale de promovare turistică dezvoltată cu fonduri europene", atrage atenţia Paul.

Potrivit INACO, parcurgerea celor trei paşi în ritm alert ar putea revitaliza sectorul turismului chiar din acest an, "cu voinţă, energie, pasiune, creativitate şi multă muncă".

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS), publicate la începutul lunii aprilie, arată că numărul sosirilor înregistrate în structurile de primire turistică din România, în primele două luni din 2018, a crescut cu 6,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce, în cazul înnoptărilor, s-a înregistrat o creştere cu 6,4%.

Din numărul total de sosiri în structurile de primire turistică având funcţiuni de cazare, cele ale turiştilor români au reprezentat, în perioada menţionată, 79,4%, iar ale turiştilor străini 20,6%, ponderi similare cu cele din primele două luni din 2017.

Durata medie a şederii în România a fost de 1,9 zile, în cazul turiştilor români, şi de două zile la turiştii străini.

Cât priveşte cheltuielile realizate de către turiştii nerezidenţi, cazaţi în România în cursul anului 2017, statistica oficială relevă faptul că acestea au depăşit 6 miliarde de lei. Turiştii nerezidenţi (circa 2,75 milioane) care au ales, anul trecut, ca destinaţie ţara noastră, au cheltuit, în medie, 2.183 lei/persoană.AGERPRES/(AS - editor: Daniel Badea, editor online: Anda Badea)