Compania Naţională ''Poşta Română'' nu poate fi eficientă fără investiţii, iar o tehnologizare a operatorului naţional de servicii poştale se poate realiza atunci când va exista stabilitate şi linişte în companie, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Bogdan Cojocaru.

Pe de altă parte, potrivit ministrului, România are nevoie de o Strategie Naţională pentru 5G, în timp ce reglementările de pe zona protecţiei datelor cu caracter personal trebuie să existe.

Ministrul Comunicaţiilor a punctat, totodată, faptul că industria IT din România are nevoie de stabilitate şi predictibilitate, iar companiile din domeniu cu capital 100% românesc trebuie susţinute.

AGERPRES: La preluarea mandatului de ministru, aţi afirmat că vă propuneţi ca Ministerul Comunicaţiilor să devină un incubator de proiecte. Ce ne puteţi spune despre această iniţiativă, la ora actuală?
Bogdan Cojocaru: Iniţiativa a fost în sensul de a putea demara o serie de activităţi în industrie. Recent, am avut o întâlnire foarte constructivă pe care nu am promovat-o în niciun fel, dar ar trebui adusă în discuţie, legat de industria celor care construiesc jocuri în România. Am conştientizat că dumnealor au anumite nevoi care ţin strict de minister şi mă refer aici la zona legislativă. În acelaşi timp, cred că cei care activează în acest domeniu fac parte din acei puţini care aduc valoare adăugată foarte mare, în sensul în care sunt şi producători pe piaţă, nu numai prestatori de servicii.

În momentul de faţă, cred că ar trebui să acordăm o atenţie foarte mare industriei IT în sine. Din primele trei săptămâni de la preluarea mandatului am mers să discut cu cei de la Iaşi, unde în momentul de faţă sunt aproximativ 20.000 de IT-işti care lucrează cu carte de muncă, ceea ce înseamnă foarte mult. Nu mai discutăm de Cluj, Timişoara şi Bucureşti, oraşe care sunt poli în domeniul IT. Totodată, însă, trebuie ţinut cont de faptul că sunt foarte multe persoane implicate în industrie care, în comparaţie cu alte categorii, au foarte multe facilităţi. Cu toate acestea, în momentul de faţă, totul se raportează la stabilitate. Mai mult, în discuţiile avute cu cei care activează în domeniul IT, am comunicat faptul că există o iniţiativă în sensul de a prioritiza domeniul, inclusiv din momentul în care s-a demarat Start-Up Nation, anul trecut. Cei care au dezvoltat activităţi în zona aceasta au primit un punctaj mult mai bun în comparaţie cu ceilalţi. Oricum, ei sunt undeva multe peste cei din alte domenii de activitate (economic, n.r.).

Practic, industria vrea stabilitate legislativă şi este de înţeles dacă vedem ce s-a întâmplat în ultimul an. Ştim că s-a găsit o soluţie care va fi pusă în aplicare până la sfârşitul anului, însă trebuie să demarăm anumite consultări, împreună cu celelalte ministere, astfel încât să-i asigurăm de continuitate pe cei care activează în acest domeniu.

Referitor la incubatorul de proiecte, încercăm să identificăm diverse variante prin care să stimulăm toată această industrie. Este nevoie de predictibilitate, de o zonă care să fie legiferată foarte bine şi corect, în aşa fel încât să nu aştepte de la un an la altul diverse modificări. Cel mai important, din punctul meu de vedere, este să încercăm să-i susţinem cu tot ceea ce trebuie pe cei care într-adevăr au 100% capital românesc, deoarece observăm că cei care vin din afară au cu ce se susţine singuri. Problema e acasă şi valoarea adăugată este mult mai mare în momentul în care tu construieşti ceva, e la fel ca şi în alte domenii de activitate: una e să vinzi mărul şi alta e să vinzi sucul de mere.

AGERPRES: Poşta Română se află în plin proces de capitalizare. Ce va urma după această etapă şi cum vedeţi o eventuală reluarea a ideii de listare a companiei?
Bogdan Cojocaru: În momentul de faţă, nu cred că se pune problema să discutăm despre altceva în afară de majorarea capitalului social de care are nevoie Poşta, procedură susţinută atât de minister, cât şi de Guvern prin actele normative aprobate. În prezent, suntem în plin proces de capitalizare, în sensul că am demarat tot ceea ce ţine de minister. Acum, concret, avem câteva mici probleme legate de anumiţi paşi pe care i-au făcut cei de la Fondul Proprietatea. Cred că este deja cunoscut faptul că, în momentul în care am preluat mandatul la minister, lucrurile nu erau atât de evidente, însă pe parcurs s-a dovedit faptul că cei de la Fondul Proprietatea nu au dorit în niciun fel să contribuie la acest proces. Au ales o altă cale, inclusiv au făcut o plângere prealabilă. Am înţeles că miercuri, 25 aprilie, a fost un termen în care Poşta a câştigat pe această speţă.
 

Capitalizarea se va face mai devreme sau mai târziu, în aşa fel încât să putem oferi o gură de oxigen instituţiei, pentru că, în momentul de faţă, noi căutăm şi alte variante de lucru împreună cu Ministerul Finanţelor şi Consiliul Concurenţei, dar şi cu alte instituţii care au activitate directă cu Poşta, şi mă refer aici la Ministerul Muncii şi Ministerul Justiţiei.

AGERPRES: Clientul de rând aşteaptă de foarte mulţi ani tehnologizarea Poştei Române.
Bogdan Cojocaru: Tehnologizarea o putem face în momentul în care avem un pic de stabilitate şi de linişte. Ne place sau nu ne place, în momentul de faţă, am preluat Poşta într-un moment nu tocmai plăcut. Compania a pierdut anumite activităţi pe care le desfăşura cu diverşi terţi, acestea aducând un venit lunar pe care se putea baza. În momentul de faţă, trebuie să găsim alte tipuri de servicii, în aşa fel încât Poşta Română, în afară de distribuirea pensiilor, încasare de facturi şi servicii de coletărie, să-şi echilibreze zona financiară pentru a putea merge şi la partea de investiţii. La capitolul investiţii poate intra şi viitorul proiect-pilot pentru introducerea POS-uri, ce se va derula la Timişoara. Noua echipă de la Poştă face aceste achiziţii. Pe de altă parte, este ciudat să te lauzi că, în 2018, vom avea un proiect cu POS-uri la Timişoara, dar totuşi facem un pas înainte. Până acum nu s-a făcut aşa ceva.
 

Clar este că nu se poate vorbi despre o eficientizare a Poştei fără investiţii, dar în momentul de faţă, trebuie să ne raportăm la ceea ce avem: o situaţie care trebuie reglată din punct de vedere financiar, iar după ce stabilizăm acest lucru, putem vorbi şi despre servicii noi. Poşta Română este o companie de interes şi necesită o atenţie sporită, dat fiind că prestează nişte servicii de interes, motiv pentru care ne canalizăm o bună parte din resurse pentru redresarea acesteia.

AGERPRES: Cum se prezintă situaţia pe absorbţia fondurilor europene atunci când vorbim despre proiecte derulate prin Ministerul Comunicaţiilor?
Bogdan Cojocaru: Dacă vreţi putem să facem un calcul pentru a identifica o anumită valoare pentru ultimele luni, dar cred că mult mai corect e să calculăm ceea ce va urma să vină. Avem proiecte în parteneriat cu alte ministere, cum ar fi Ministerul Afacerilor Interne, legat de evenimentele de viaţă, Ministerul Muncii, unde am depus fişa de proiect, cu ONRC, unde ghidul de finanţare este gata, sau cu Ministerul Educaţiei, unde ghidul este deja în consultare publică. Colaborări similare avem şi cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerului Culturii. Toate aceste proiecte se desfăşoară pe fonduri europene.

Mai sunt în aşteptare aproximativ 62 de milioane de euro pe NGN (Next Generation Network, n.r.), însă aici sunt câteva etape de parcurs împreună cu Ministerul Fondurilor Europene şi Consiliul Concurenţei, pentru că dumnealor au făcut nişte observaţii pe care încercăm să discutăm, în aşa fel încât să putem ajunge la un compromis.
 

Mai mult, încercăm să mai deblocăm o serie de proiecte şi să le punem, împreună cu Ministerul Fondurilor Europene, într-o zona prioritară pentru noi.

Avem, apoi, partea de securitate cibernetică pentru care alocarea este de 35 de milioane de euro. În acest caz, ghidul este la Autoritatea de Management şi putem să folosim această sumă, în aşa fel încât să putem creşte securitatea cibernetică, deoarece este clar că, odată cu numărul mare de persoane care au acces la internet, acesta devine din ce în ce mai importantă.
 

Mai există proiectul eCom ce vizează creşterea gradului de securizare a achiziţiilor în zona online, iar pe Axa 2.2.1 avem un ghid pentru privaţi şi pentru produse inovative, în valoare de aproape 30 de milioane de euro.
 

De asemenea, vorbim şi despre cloud, proiect pentru care s-a aproximat că sunt necesare 45 de milioane de euro, dacă e să ne raportăm la implementare. Precizez că aproximarea e făcută în urma unor discuţii pe care le-am avut la nivel de parteneri implicaţi în proiect, însă din studiul de fezabilitate care urmează a fi făcut poate să rezulte o altă sumă.
 

Dacă ar fi însumăm toate proiectele, valorile rezultate sunt considerabile, din punctul nostru de vedere.

AGERPRES: În ce stadiu consideraţi că se află digitalizarea serviciilor din administraţia publică?
Bogdan Cojocaru: Fiecare instituţie are departamente de IT foarte puternice, şi vă dau exemplu aici Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, inclusiv Poşta, prin care pot construi platforme proprii, însă dacă ne raportăm la digitalizare, trebuie demarat un proiect comun de cloud guvernamental care să deservească toate instituţiile statului.
 

Revenind la digitalizare, în ceea ce priveşte partea publică, cred că prin demararea proiectului de Cloud guvernamental vom putea să uşurăm munca tuturor. În momentul de faţă autorităţile publice investesc atât în componente soft, cât şi hardware, însă dacă reuşim să construim cloudul guvernamental, vom rezolva ambele probleme. Cred că putem să vorbim despre implementarea acestui proiect până în 2020, conform Programului de guvernare.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre Strategia Naţională pentru 5G?
Bogdan Cojocaru: Împreună cu ANCOM şi cu alţi reprezentanţi ai ministerelor şi unităţilor administrativ-teritoriale interesate de subiect, am demarat organizarea unui grup de lucru ce îşi propune elaborarea strategiei naţionale 5G. Noi ne dorim să scoatem în cel mai scurt timp această Strategie, ca să putem prezenta lucruri concrete, pentru că, de fapt, 5G înseamnă apariţia altor tipuri de servicii în beneficiul cetăţeanului. Memorandumul pentru crearea acestui grup de lucru va ieşi în perioada următoare şi sperăm că va intra în Guvern în şedinţa din săptămâna 7-11 mai.

AGERPRES: Vorbeam despre tehnologie şi nu pot să nu amintesc despre proiectul "Smart City Alba Iulia 2018". Care este contribuţia ministerului pe care îl conduceţi la această iniţiativă?
Bogdan Cojocaru: La fel ca şi la 5G, pe Smart City am avut tot felul de întrebări la care am încercat să răspundem printr-un ghid publicat pe site-ul instituţiei noastre. Mai mult, în urma discuţiilor purtate cu reprezentanţii Asociaţiei Municipiilor din România, am decis înfiinţarea unui grup de lucru care să elaboreze nişte standarde în ceea ce priveşte conceptul de smart city, însă fiecare autoritate publică va decide, în funcţie de nevoile proprii, în ce anume trebuie să investească.

AGERPRES: Pe 25 mai 2018, România trebuie să transpună Regulamentul European de Protecţie a Datelor - GDPR. Ce efecte credeţi că va avea asupra companiilor şi instituţiilor, ţinând cont de faptul că sunt prevăzute amenzi drastice?
Bogdan Cojocaru: Este necesar să existe reglementări pe această zonă. Prin transpunerea acestui regulament se vor reglementa foarte multe aspecte care ţin de utilizarea informaţii cu caracter personal. În ceea ce ne priveşte pe noi, ca minister, nu avem foarte multe atribuţii, Ministerul Afacerilor Interne fiind cel responsabil pe această zonă.

AGERPRES: În ceea ce priveşte transpunerea Directivei NIS, privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice, CERT-RO va avea un rol-cheie.
Bogdan Cojocaru: De transpunerea Directivei NIS noi ne ocupăm. CERT-RO (Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică, n.r.) este în coordonarea noastră, iar în momentul în care se va finaliza acest proces de transpunere, acesta va deveni Autoritate şi va avea o responsabilitate mai mare. Este necesar să acordăm o atenţie sporită zonei de securitate cibernetică, dat fiind că numărul celor care utilizează Internetul este în creştere, iar riscurile la care se expun companiile sunt din ce în ce mai mari. Toate instituţiile vor fi obligate să raporteze incidentele de securitate cibernetică.
 

Legat de transpunere, am ajuns cu proiectul de lege în Senat, iar săptămâna viitoare, dacă lucrurile sunt aşa cum ar trebui, va intra în Camera Deputaţilor. Teoretic, nu ar trebui să fie o problemă, mai ales că ne-am însuşit toate observaţiile aduse de ministere, Banca Naţională şi de alţi avizatori.

AGERPRES: Înţeleg că proiectul Ro-Net se finalizează în acest an. Cum se prezintă situaţia actuală?
Bogdan Cojocaru: Noi aşa ne dorim, să se încheie anul acesta, chiar dacă sunt foarte mulţi oameni pesimişti. La ora actuală, 80% dintre angajaţii din Ministerul Comunicaţiilor lucrează la acest proiect. Numărul de localităţi declarate iniţial "albe" a scăzut. Astăzi, avem 672 de localităţi cu autorizaţie de construire, 663 de localităţi notificate pentru începerea lucrărilor, 364 de recepţii admise, din care 288 de recepţii acceptate pe Legea 500.
 

Cât priveşte sumele de bani rambursate, avem pentru Faza I, aferentă perioadei de programare 2007- 2013, circa 55,5 milioane de lei, din care s-a rambursat suma de 54,681 milioane lei, diferenţa de 822.319 lei reprezentând penalităţi de întârziere reţinute de la Telekom Romania Communications şi Telekom Romania Mobile Communications, conform contractelor în vigoare. Pentru această sumă, MCSI este în litigiu cu OIPSI (Organismul Intermediar pentru Promovarea Societăţii Informaţionale, n.r.).
 

De asemenea, pentru Faza II, aferentă perioadei de programare 2014-2020, a fost solicitată la rambursare o sumă de aproape 22,53 milioane de lei, aferentă unui număr de şapte cereri de rambursare, din care s-a rambursat suma de circa 3,56 milioane lei, pentru patru cereri de rambursare. În prezent, sunt în analiză alte trei cereri de rambursare.
 

Termenul de finalizare a proiectului rămâne acelaşi (august - septembrie 2018, n.r.), şi îmi doresc să nu fim puşi în situaţia de a solicita o mică amânare. AGERPRES/(A - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)