Cele mai bune investiţii s-au realizat atunci când costul finanţării a fost ridicat, iar accesul la finanţare a fost dificil, susţine preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda, într-un articol postat pe blogul său.

Pe de altă parte, Guda afirmă că atunci când banii se obţin uşor şi ieftin se realizează cele mai proaste investiţii.

Potrivit analizei realizate de preşedintele AAFBR, în contextul creşterii presiunilor inflaţioniste, dobânda medie practicată de sectorul bancar pentru creditele noi contractate în lei de către companiile private ar trebui să crească până la 6%-8% pe parcursul anului curent, comparativ cu o medie de 4,10% înregistrată pe parcusul anului 2017.

Iancu Guda susţine că, având în vedere creşterea gradului de povară financiară în contextul creşterii costului de finanţare, există companii care vor înregistra dificultăţi în rambursarea creditelor contractate de la bănci.

"Uu indicator foarte important care reflectă capacitatea unei companii de rambursare a serviciului datoriilor contractate este gradul de acoperire al dobânzilor prin profitul operaţional. Normele de analiză financiară recomandă ca profitul operaţional să acopere de cinci ori cheltuielile privind dobânzile, tocmai pentru a permite o profitabilitate finală competitivă chiar şi în contextul creşterii costului de finanţare. Media acestui indicator pentru întreg mediul de afaceri activ în România este foarte aproape de acest prag în anul 2016, respectiv 5,1. O parte dintre companii se vor regăsi într-o situaţie foarte delicată în anul curent, în condiţiile în care profitul operaţional va deveni insuficient pentru acoperirea dobânzilor aferente creditelor contractate. Mai exact, numărul companiilor cu risc major de insolvenţă va creşte de la 15% (anul 2016) la 32% (la o dobândă medie practicată companiilor de 6%), 35% (la o dobândă medie practicată companiilor de 7%) respectiv 39% (la o dobândă medie practicată companiilor de 8%)", explică preşedintele AAFBR.

În acest context, Iancu Guda menţionează că este foarte important să distingem între cauză şi efect. "Dificultăţile companiilor vor fi cauzate de majorarea dobânzilor sau problemele acestora sunt de natură intrinsecă (referitoare la eficienţa investiţiilor, strategie, dezvoltarea resursei umane, calitatea serviciilor sau produselor oferite, poziţionarea pe piaţă etc.)? Există un mit în politicile monetare şi publice conform căruia firmele au nevoie de acces facil la finanţare ieftină pentru încurajarea investiţiilor", afirmă Guda.

Aceasta este şi piatra de temelie a programului QE (Quantitative Easing) promovat de BCE (Banca Centrală Europeană), prin care aproape 2.500 de miliarde de euro au fost injectate în sistem prin cumpărarea de obligaţiuni. Excesul de lichiditate a menţinut nivelul EURIBOR cu maturitate la 3 luni aproape de zero pe parcursul anului 2015, şi în teritoriu negativ ulterior, pentru încurajarea investiţiilor, relansarea consumului şi evitarea deflaţiei, aceasta din urmă fiind o capcană mult mai periculoasă pentru economia europeană.

"Politica monetară promovată de BNR pe plan local a urmat aceleaşi tendinţe, prin reducerea dobânzii cheie de la 6% (ianuarie 2012) la 1,75% (decembrie 2017) după cincisprezece ajustări consecutive. Aceasta a contribuit la scăderea ROBOR cu maturitate 3 luni de la 6,04% (nivelul maxim înregistrat în decembrie 2012) la 0,7% (nivelul minim înregistrat în octombrie 2016). Singura diferenţă faţă de media observată în UE, este faptul că inflaţia locală a crescut în România mult mai accelerat pe parcursul anului anterior. Astfel, inflaţia anuală înregistrată în luna martie a anului curent a ajuns la 5%, majorarea preţurilor fiind cauzată atât de ofertă (creşterea costurilor salariale şi a cheltuielilor cu combustibilul) cât şi de avansul cererii (pe fondul creşterii salariului mediu nominal cu 14% în sectorul privat, 22% în sectorul public, avansul soldului creditelor acordate populaţiei cu 8% şi creşterea deficitului fiscal la 3% din cauza măsurilor populiste)", susţine Iancu Guda.

Potrivit acestuia, din punct de vedere economic, face sens şi este corect faptul că finanţarea ieftină încurajează investiţiile, deoarece relansează consumul şi reduce povara financiară pentru dezvoltarea companiilor.

"Totuşi, cred că o întrebare şi mai importantă pentru dezvoltarea mediului de afaceri pe termen lung, în ansamblul său, este ce tip de investiţii sunt încurajate prin politica banilor ieftini şi uşor de accesat? Pentru a răspunde la această întrebare, am analizat evoluţia tuturor proiectelor de investiţii realizate de toate companiile active în România. Practic, am parcurs următoarele etape (metodologie) am considerat toate companiile pentru care creşterea activelor imobilizate a depăşit 10%, iar valoarea netă a investiţiilor realizate a depăşit 100.000 lei (practic, acestea sunt companii care au investit semnificativ pe termen lung)
am calculat randamentul activelor (ROA, eng. Return On Assets = Profit Net / Active) obţinut de aceste companii pentru următorii trei ani, imediat după realizarea investiţiilor respective am reluat acest exerciţiu pentru fiecare an din perioada 2010 - 2015 (pentru ultimii doi ani putem observa evoluţia randamentului până în anul 2016, inclusiv)", a menţionat Guda.

Conform preşedintelui AAFBR, cele mai bune investiţii s-au realizat atunci când costul finanţării a fost ridicat iar accesul la finanţare a fost dificil. "Când banii se obţin uşor şi ieftin, atunci se realizează cele mai proaste investiţii. Astfel, investiţiile realizate în perioada 2010-2012, când nivelul ROBOR cu maturitate la 3 luni era cel mai ridicat şi accesul la finanţare a fost mai dificil (din cauza provizioanelor ridicate generate de rata creditelor neperformante), au fost singurele care au generat un randament mai mare de 5% în primul an, respectiv peste 10% după trei ani de la momentul investiţiei. Spre deosebire de acestea, investiţiile realizate în perioada 2013-2015 se dovedesc ineficiente, în condiţiile în care nu vor genera un randament superior costului de finanţare", afirmă preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România.

Guda menţionează că rata de supravieţuire a companiilor înfiinţate în perioada de creştere accelerată (perioada 2007-2008) este cea mai scăzută. Aceste companii s-au bazat pe un plan de afaceri foarte optimist, considerând nivelul foarte mare de creştere al PIB real din perioada respectivă.

În acest context, investiţiile au fost calibrate la un nivel foarte mare de creştere economică, fără să considere scenarii de stres privind impactul crizei financiare pe plan local. De asemenea, aceste companii au investit în active supraevaluate (terenuri, construcţii), pe fondul bulei imobiliare din perioada respectivă. Astfel, investiţia iniţială în proiectele de afaceri care s-au extins în perioada respectivă a fost supraevaluată, fiind alimentată de credite foarte mari contractate de la bănci şi furnizori.

"Cred că acest lucru este valabil şi pentru cele aproape 100.000 de companii înfiinţate pe parcursul anului 2017, într-un an de creştere accelerată mult peste nivelul potenţial. Dacă aceste firme s-au înfiinţat ca urmare doar a efectului de turmă, în contextul oportunismului temporar al dobânzilor ieftine, doar 45% dintre acestea vor mai fi în funcţiune în 2022-2023. Ce e val, ca valul trece! În schimb, dacă aceste afaceri au în spate antreprenori vizionari, adevăraţi profesionişti, care pun multă pasiune în tot ceea ce fac şi cred foarte mult în produsul / serviciul lor, atunci aceştia vor reuşi, indiferent de creşterea dobânzilor sau impactul următoarei recesiuni", a declarat Iancu Guda.

De asemenea, acesta precizează că aproape o treime din firmele active astăzi în România nu dispun de un profit operaţional suficient pentru acoperirea cheltuielilor privind dobânzile pe parcursul anului curent. Practic, aceasta reprezintă o mare oportunitate pentru restul firmelor, care vor rezista acestor şocuri, sau cele nou înfiinţate - acestea vor investi când banii sunt scumpi şi greu de accesat, dar vor creşte afacerea semnificativ şi foarte sănătos, deoarece vor acoperi golul lăsat de către firmele care vor intra în insolvenţă.

În acest context, Guda susţine că este foarte important pentru antreprenorii actuali şi viitori să beneficieze de aceste oportunităţi şi să capteze creşterea potenţială, prin strategii care să evite greşelile companiilor insolvente.

"Nu uita: nu te descuraja din cauza creşterii dobânzilor, concentrează-te asupra valorii adăugate pe care compania ta o poate aduce partenerilor de afaceri!", transmite în finalul articolului Iancu Guda. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)