Bucureştiul a evoluat mult din punct de vedere turistic în ultimii cinci ani şi a devenit principala destinaţie turistică a României pe partea de incoming, ca număr de turişti, însă are nevoie de promovare coerentă, de un brand turistic şi de încrederea locuitorilor săi, a declarat pentru AGERPRES, Traian Bădulescu, consultant în turism.

"Din păcate, de multe ori, bucureştenii nu sunt conştienţi de potenţialul mare pe care îl are Capitala, iar, pe de altă parte, turiştii străini rămân încântaţi. Gradul de satisfacţie, după vizitarea Bucureştiului, este mult peste cel de aşteptare. Aceasta indică faptul că Bucureştiul nu este încă promovat agresiv şi coerent pe pieţele ţintă dar este într-o perioadă ascendentă, pe val", a spus Traian Bădulescu.

Potrivit hotelierilor şi touroperatorilor, 2017 a fost cel mai bun an turistic din istoria Bucureştiului, mai ales pe partea de leisure. Din ce în ce mai multe site-uri şi cotidiene sau reviste internaţionale recomandă în mod pozitiv Capitala României.

"Însă nu trebuie să ne culcăm pe o ureche. În turism, ca şi în alte domenii, moda vine, moda trece. Dezvoltarea turistică a unui oraş depinde foarte mult de operatorii aerieni şi de hoteluri, iar la acest capitol începem să stăm din ce în ce mai bine. De 3-4 ani, este în creştere ponderea turiştilor de leisure, care vin pentru destinaţia Bucureşti sau beneficiază de cel puţin o noapte de cazare în Capitală", a spus Traian Bădulescu.

La ora actuală, de pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă operează aproape 40 de companii aeriene, dintre care 8 sunt low cost. Principalele destinaţii ca număr de zboruri sunt Londra, Viena, Frankfurt, Roma, Istanbul, Amsterdam şi Paris, iar în total sunt operate aproape 70 de destinaţii directe. În Bucureşti sunt prezente 16 branduri hoteliere internaţionale.

Capacitatea de cazare a Bucureştiului aproape că s-a triplat în ultimii 15 ani. Dacă în anul 2000 erau 7.422 de locuri de cazare, în prezent sunt aproape 20.000 de locuri de cazare. Au apărut atât hoteluri noi, dintre care o parte sunt operate în management sau sub franciză de către lanţuri internaţionale, precum şi multe apartamente în regim hotelier clasificate oficial şi hosteluri, dedicate în special tinerilor.

La ora actuală, Bucureştiul are circa 400 de structuri de cazare clasificate şi 11.548 spaţii de cazare, de la hoteluri de 5 stele până la hosteluri, vile şi reţele de apartamente în regim hotelier. Referitor la hoteluri, Capitala are 11 hoteluri de 5 stele, 78 de hoteluri de 4 stele, 64 de hoteluri de 3 stele, 20 hoteluri de 2 stele, 5 hoteluri de o stea. Majoritatea hotelurilor sunt dedicate oamenilor de afaceri şi orientate, deci, pe segmentul business.

"În ultimii ani s-au dezvoltat şi structurile de cazare dedicate tinerilor, Bucureştiul având aproape 50 de hosteluri autorizate. De asemenea, există circa 500 de apartamente în regim hotelier clasificate la 3 stele, care totalizează peste 1.100 de locuri de cazare", a spus Traian Bădulescu.

Acesta apreciază că 55% dintre turiştii care sosesc în Bucureşti vin pentru afaceri şi evenimente (MICE), 25% sunt turişti de city break, 15% sunt turişti care iau parte la circuite ale României şi aleg 1-2 nopţi de cazare în Capitală, la care se adaugă turiştii care vin pentru concerte sau vizite la prieteni.

Numărul turiştilor străini sosiţi în Bucureşti a fost de peste 1,104 milioane în 2016, în creştere cu 11,35% faţă de 2015. De asemenea, 822.404 de români au fost prezenţi în Bucureşti în anul 2016.

În 2017, Capitala a depăşit pentru prima dată pragul de 2 milioane de turişti, din care peste jumătate au fost străini.

"Chiar dacă lunile de vârf sunt încă mai şi septembrie, perioade în care au loc multe evenimente, Bucureştiul începe să aibă şi mulţi turişti în timpul verii. Cei mai mulţi dintre ei sunt turişti de agrement! Aceasta înseamnă că Bucureştiul a început să fie şi o destinaţie de agrement. Multe hoteluri au început să aibă un grad de ocupare mai mare în week-end sau în timpul verii, perioade sau intervaluri de extra-sezon pe partea de business şi evenimente", a spus Traian Bădulescu.

Principalele ţări din care provin turiştii străini din Bucureşti sunt Germania, Italia, Israel, Franţa, SUA, Austria, Marea Britanie, Spania şi Olanda. Printre pieţele emergente se numără Polonia, Grecia şi Israel.

În Top 100 MasterCard Global Destination Cities Index, Bucureştiul este clasat pe locul 81 în topul celor 100 de oraşe turistice din lume pentru 2016. Top 10 este condus de Bangkok, Londra, Paris, Dubai, New York, Singapore, Kuala Lumpur, Istanbul, Tokyo şi Seul. Bucureştiul a depăşit oraşe precum Tel Aviv, Sofia şi Sankt Petersburg.

Trei dintre cele cinci oraşe care au avut cea mai rapidă creştere turistică din Europa - Budapesta, Bucureşti şi Sofia - se află în Europa de Est şi înregistrează o rată medie anuală de creştere de aproape 7% şi mai mare.

Principalele atracţii ale Bucureştiului sunt, în prezent, Centrul vechi (baruri, restaurante, cluburi, clădiri vechi de 100-250 de ani) pentru viaţa de noapte dar şi parcurile sau locurile verzi.

"Principalele probleme cu care se confruntă Capitala din punct de vedere turistic ţin de lipsa de informaţii. Nu avem atât de multe centre de informare turistică, iar cele existente nu au multe materiale de promovare. Nu sunt suficiente hărţi de orientare pe străzi şi alte elemente de semnalizare, prezenţă slabă pe internet, lipsa unui site oficial de promovare a Bucureştiului şi a unui city-card. Identificarea parcărilor pentru autocare este tot un minus turistic", a spus Traian Bădulescu.

Acesta apreciază că avem nevoie de investiţii într-un centru de conferinţe modern, cu sală de minim 5.000 de locuri pentru reuniuni în plen şi alte săli adiacente, spaţii de cazare, parcare etc.

La ora actuală, Bucureşti poate rivaliza cu alte oraşe turistice din regiune, precum Bratislava, Budapesta sau Zagreb. Un avantaj este că, în multe topuri internaţionale, este recunoscut drept cel mai ieftin oraş mare din Uniunea Europeană, la capitolul servicii.

"Centru Vechi, care reprezintă un punct de atracţie pentru turişti, ar trebui restaurant integral şi reamenajat. Inclusiv vestigiile comuniste sau atracţiile 'negre', precum locurile cu legende, bântuite, legende precum cea a lui Dracula, ar merita promovate, deoarece există un segment mare de turişti care ar putea fi astfel atraşi. Budapesta are un parc unde sunt expuse monumente comuniste, în estul Germaniei există un hotel care oferă servicii în stil comunist, iar Londra, New York şi alte metropole oferă tururi 'negre' sau pe urmele unor legende şi mistere", a apreciat Traian Bădulescu.

Tot la minusuri, Traian Bădulescu adaugă numărul insuficient de restaurante cu specific autentic, tradiţional românesc, cu programe folclorice, deşi Bucureştiul are multe restaurante şi baruri.

Este nevoie de parteneriate public-privat şi de o cât mai bună comunicare la nivel instituţional, precum şi între mediul public şi cel privat. Deşi Bucureştiul este 'pe val', dezvoltarea lui ca destinaţie turistică trebuie sprijinită de o campanie de promovare puternică şi coerentă şi de noi investiţii, precum hoteluri, parcuri de distracţie, evenimente, infrastructură, centre de evenimente.

Traian Bădulescu apreciază că ar trebui dezvoltate turistic şi împrejurimile Bucureştiului, precum Snagov, Comana, localităţi unde pot apărea micro-staţiuni şi se poate dezvolta în continuare turismul rural şi de agrement. De asemenea, Bucureştiul este traversat de râurile Dâmboviţa şi Colentina, care merită să intre mult mai mult pe harta agrementului. AGERPRES/(AS - autor: Carmen Marinescu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)