România susţine ferm menţinerea unui buget semnificativ pentru politica de coeziune post-2020, a declarat, joi, ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, la Luxemburg, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Generale - format Coeziune (CAG).

'Finanţarea infrastructurii de bază în toate sectoarele trebuie să rămână o prioritate pentru regiunile mai puţin dezvoltate. România susţine ferm menţinerea unui buget semnificativ pentru politica de coeziune post-2020. Ne asumăm, aşadar, măsuri pentru a atinge obiectivele politicii de coeziune, aşa cum sunt ele definite în Tratat. Prioritară trebuie să rămână şi alocarea financiară, ceea ce înseamnă că bugetarea trebuie să rămână cel puţin la acelaşi nivel şi în următorul Cadru Financiar Multianual. România spune da flexibilităţii, simplificării şi rezultatelor! Într-o Europă în rapidă evoluţie, care se confruntă cu schimbări continue, trebuie să asigurăm sprijin pentru ca regiunile noastre să se dezvolte la adevăratul lor potenţial. Acesta este modul în care vom putea asigura bunăstarea cetăţenilor europeni', a spus Plumb.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene (MFE), remis joi AGERPRES, la această ultimă reuniune a CAG înainte de prezentarea de către Comisia Europeană a propunerii privind viitorul Cadru Financiar Multianual (CFM), de luna viitoare, preşedinţia bulgară a subliniat importanţa acestei perioade de negociere pentru viitorul politicii de coeziune.

În cadrul Consiliului, arată MFE, s-a arătat că este nevoie de o direcţie clară în privinţa aşteptărilor pe care statele membre le au cu privire la priorităţile şi măsurile pentru creşterea impactului politicii de coeziune post-2020.

'Delegaţiile au susţinut că politica de coeziune trebuie să rămână o prioritate absolută a bugetului UE şi un pilon al integrării. Discuţiile s-au concentrat pe parcursul reuniunii, asupra elementelor-cheie care vor defini viitoarea politică de coeziune, ce are o istorie de peste 3 decenii şi în care, aşa cum au arătat delegaţiile, beneficiile sale la nivelul fiecărui stat membru au fost incontestabile. Abordarea generală a fost aceea că viitoarea politică de coeziune trebuie să aibă la bază obiectivele de dezvoltare ale statelor membre, dar să răspundă mult mai prompt şi mai concret, în viitor, particularităţilor şi dificultăţilor fiecărei regiuni', informează ministerul.

Conform sursei citate, s-a accentuat faptul că, în atingerea obiectivelor viitoare ale UE, politica de coeziune trebuie să răspundă cât mai bine unor provocări, precum solidaritatea europeană, buna funcţionare a pieţei unice, promovarea competitivităţii, schimbările climatice, tranziţia energetică, digitalizarea, combaterea şomajului şi crearea de locuri de muncă, în special în rândul tinerilor.

'Pentru ca politica de coeziune să îşi atingă obiectivele viitoare, Statele Membre au punctat nu doar menţinerea acesteia la un nivel de alocare cât mai satisfăcător, ci şi îmbunătăţirea cadrului său general. S-au adus în discuţie nevoia eficientizării Programelor, simplificarea procedurilor, clarificarea viitorilor indicatori, dar şi o mai bună vizibilitate şi comunicare a politicii de coeziune către toţi cetăţenii europeni', se mai spune în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)