Serviciile de tip Uber trebuie să fie reglementate, iar în acest sens vom continua dialogul cu autorităţile din Europa, afirmă reprezentanţii Uber, într-un comunicat remis marţi AGERPRES.

"Acest caz (Bensalem - n. r.) dezbate dacă Franţa ar fi trebuit să notifice Comisia Europeană înainte de a adopta legea Thévenoud din 2014, care face referire la serviciile bazate pe principiul peer to peer, servicii pe care noi le-am oprit încă din 2015 (uberPOP). Aşa cum a declarat noul nostru CEO, este necesar ca serviciile de tip Uber să fie reglementate, în acest sens vom continua dialogul cu autorităţile din Europa', au declarat oficialii Uber.

Potrivit comunicatului care exprimă poziţia Uber referitoare la hotărârea pronunţată marţi de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la cazul Bensalem, acesta nu influenţează modul în care compania activează în Franţa şi în majoritatea ţărilor.

"Contrar cazului Elite Taxi, cazul Bensalem nu este despre reglementarea serviciilor Uber de tip peer to peer, ci despre respectarea unei dispoziţii legale specifice Franţei în conformitate cu legile Uniunii Europene. Drept urmare, reglementarea CJUE nu afectează serviciile Uber din Franţa sau din Europa. Legea Thévenoud din 2014 constă într-un set de măsuri menite să împiedice dezvoltarea aplicaţiilor de mobilitate cum ar fi UberPOP, Djump sau Heetch şi să protejeze monopolul companiilor de taxi din Franţa", se mai spune în document.

Franţa şi celelalte state membre ale Uniunii Europene au dreptul de a interzice sau restrânge exercitarea ilegală a unei activităţi de transport precum UberPOP, fără a notifica în prealabil Bruxelles-ul, a decis marţi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), transmit AFP şi Reuters.

Dosarul viza utilizarea de către Uber a şoferilor fără licenţă de taximetrie în cadrul serviciului UberPOP în Franţa, serviciu care între timp a fost suspendat şi în consecinţă decizia CJUE nu va afecta operaţiunile Uber din Franţa.

Uber a susţinut că autorităţile franceze ar fi trebuit să obţină aprobarea Comisiei Europene pentru o nouă lege care viza serviciile de taximetrie, adoptată în luna octombrie 2014, lege care conţinea şi prevederi cu privire la aplicaţiile de mobilitate. Întrucât Franţa nu a solicitat aprobarea Comisiei, Uber susţinea că acuzaţiile formulate împotriva a doi din managerii Uber din Franţa nu sunt legale.

Potrivit legislaţiei europene, actele normative naţionale care afectează serviciile digitale trebuie notificate în prealabil Bruxelles-ului pentru a se asigura că nu distorsionează piaţa unică.

Cu toate acestea, CJUE a subliniat că, în condiţiile în care Uber oferă servicii de transport în conformitate cu legislaţia din UE, obligaţia de a notifica în prealabil Comisia nu se aplică. "Statele Uniunii Europene pot interzice şi sancţiona penal exercitarea ilegală a activităţilor de transport, precum UberPOP, fără să notifice în prealabil Comisia", a decis marţi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Decizia de marţi a CJUE vin după o altă decizie, adoptată în luna decembrie a anului trecut, când Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis că serviciul de rezervări de automobile cu şofer Uber este un serviciu de transport care trebuie reglementat ca atare.

În România, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat în luna decembrie un proiect de hotărâre care vizează modificarea regulamentului de taximetrie. Ulterior, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că transportul de persoane prin intermediul aplicaţiilor de pe Internet reprezintă serviciul de taximetrie care a fost până acum "mascat" în serviciu de transport, fapt pentru care aceste firme trebuie să intre în legalitate şi să-şi depună documentele pentru a obţine autorizaţia de transport şi licenţa de taxi.

Compania Uber a fost fondată în 2009 în Statele Unite ale Americii. Uber activează pe piaţa din România din februarie 2015, în Bucureşti, şi s-a extins în 2016 în oraşele Cluj, Braşov şi Timişoara. În România, Uber are peste 450.000 de utilizatori, din care 350.000 în Bucureşti. România este a doua piaţă ca mărime în regiunea central şi est europeană, după Polonia, şi a cincea din Uniunea Europeană. AGERPRES/(AS - editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)