Federaţia Naţională PRO AGRO a anunţat că a elaborat, în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, un set de propuneri referitoare la realităţile cu care se confruntă fermierii români, pe care le-a depus la Ministerul Agriculturii, de care se se ţină cont în perspectiva aprobării regulamentului de aplicare a viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) 2020-2024.

Preşedintele Federaţiei Naţionale PRO AGRO, Emil Dumitru, a declarat pentru AGERPRES că această federaţie s-a implicat activ în prezentarea unor propuneri din perspectiva viitoarei Politici Agricole Comune, dar cu specificitatea agriculturii din România.

"Am înaintat către minister un document ca o analiză swot, cu punctele tari şi punctele slabe şi am arătat că România are o agricultură cu două viteze în care doar 70.000 de exploataţii sunt înregistrate fiscal, restul fiind pe persoane fizice cu suprafeţe foarte mici, pulverizate, motiv pentru care am atras atenţia că, în cazul în care se tot discută subiectul plafonării plăţilor directe, exploataţiile mari, care sunt mari angajatori şi sunt net contributori la bugetul general consolidat vor pierde din competitivitate şi practic vom asista la destrămarea unor exploataţii care astăzi fac performanţă în agricultura din România. Eu provin dintr-o exploataţie de familie şi ar fi trebuit să susţin mai mult ceea ce înseamnă ferma de familie, dar asta nu înseamnă că trebuie să punem pe poziţii antagonice cele două structuri", a declarat Emil Dumitru.

Acesta a spus că în document se mai arată că fermierii români nu au ajuns la media UE şi că odată cu Brexit-ul şi cu dispariţia celor 4,3 miliarde de euro anual din bugetul pe viitoarea PAC, "s-ar putea să asistăm la diminuarea bugetului şi astfel şi la diminuarea intensităţii sprijinului primit de către un fermier român".

"Faptul că nu avem o organizare de piaţă pe filiere de produs, care să ne asigure o împărţire echitabilă a profitului pe filiera de produs de la furcă la furculiţă, din nou ne creează un handicap în piaţa unică europeană. Am mai arătat câteva probleme specifice pe fiecare sector de activitate. România trebuie să se dezlipească de ceea ce înseamnă politici publice fără un impact economic şi să facă politici agricole în care cei care vor abandona pe parcurs - fiindcă din cele 850.000 de cereri unice de plată e clar că nu vom avea pe viitor 850.000 de fermieri - să le ofere o alternativă să îşi asigure un venit, dar nu din activitatea agricolă. Iar cei care vor fi implicaţi în activitatea agricolă să fie încurajaţi să ducă materia primă către produsul finit, să încerce cât mai mult să proceseze materia primă - carne, lapte, industrie de panificaţie şi morărit - şi, bineînţeles, să încerce să facă o campanie în care să explice fiecărui român ce înseamnă să consumi produse autohtone. Din păcate pentru noi, nici măcar piaţa internă nu ne-am câştigat-o cu produsele noastre. E nevoie să se promoveze produsele autohtone dacă vrem să avem locuri de muncă în industria alimentară românească şi producători din ce în ce mai buni", a afirmat preşedintele PRO AGRO.

Emil Dumitru consideră că în timpul deţinerii preşedinţiei rotative a Consiliului UE, din 2019, România nu se va face de râs, însă va conta modul în care va acţiona şi temele pe care le va lansa.

"Dacă discutam că România ar fi fost stat nou aderat poate că am fi avut emoţii, dar după 11 ani nu ar trebui să existe niciun fel de emoţie. Va conta însă modul în care o va face. Un stat care deţine preşedinţia UE lansează nişte teme, la noi încă nu sunt teme anunţate. Dacă ne-ar întreba pe noi, o temă ar reprezenta viitorul satului în cadrul globalizării UE, viitorul tinerilor agriculturi şi schimbul de generaţii. Sunt convins că nu ne vom face sub nicio formă de râs, dar mi-aş dori să fim fruntea, nu doar să avem ca obiectiv să nu ne facem de râs. Şi aceasta fiindcă România va deveni a 5-a ţară agricolă din UE, fiindcă potenţialul este foarte mare", a subliniat Emil Dumitru. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: Karina Olteanu, editor online: Ada Vîlceanu)