Factorii de decizie din România nu-şi doresc un grad de digitalizare mai mare şi există astfel un soi de rezistenţă la digitalizare, a afirmat, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Sorin Grindeanu.

Întrebat ce părere are despre concluziile raportului de ţară al Comisiei Europene, în care se face referire, printre altele, şi la faptul că România a făcut progrese lente în digitalizarea serviciilor publice şi că nu există coordonare atât în Guvern, cât şi între Executiv şi mediul IT, preşedintele ANCOM s-a declarat de acord cu opinia forului european.

"Sunt de acord cu ce spune Comisia. Ar trebui un efort mai mare, nu că lumea nu-şi doreşte să fie un grad mai mare de digitalizare... Când spun lumea, mă refer la factorii de decizie. Există un soi de rezistenţă în digitalizare, şi poate dintr-un anumit punct de vedere e şi normal. Ce înseamnă lucru acesta? Vă dau un exemplu din experienţa proprie: a existat în 2015, pe vremea când eram ministru la Comunicaţii, posibilitatea să reluăm un proiect care fusese declarat pierdut. Era pe fonduri europene şi se referea la digitalizarea actelor de stare civilă. Tot ce însemna evenimente de viaţă, de la naştere până la moarte. Aveam, deci, această posibilitate. Toţi factorii de decizie din acea perioadă şi-au dat acordul, fie că vorbim de ministerul pe care îl conduceam, fie că vorbim de Ministerul de Interne. Lucrurile s-au blocat, însă, într-o birocraţie tipică la nivel de birouri, servicii, direcţii din diverse ministere", a explicat Grindeanu.

Acesta a menţionat că, la nivel administrativ, există "oameni care au fost învăţaţi să aibă în subordinea directă diverse lucruri şi care, probabil că odată cu acest proces au impresia că îşi pierd din rostul sau importanţa pe care o au în această ierarhie".

La începutul lunii martie, Comisia Europeană preciza, în raportul de ţară, că România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 - 2018.

Potrivit documentului, politicile digitale sunt slabe, iar coordonarea atât în cadrul Guvernului, cât şi între Guvern şi mediul IT lipseşte. În plus, progresele privind demararea proiectelor IT cofinanţate de Uniunea Europeană sunt 'lente'.

Cele 27 de rapoarte de ţară (pentru toate statele membre, în afară de Grecia, care face obiectul unui program de ajustare macroeconomică) prezintă analiza anuală realizată de Comisie privind situaţia economică şi socială din fiecare stat, inclusiv evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea recomandărilor specifice de ţară. Comisia va organiza reuniuni bilaterale cu statele membre pentru a discuta rapoartele de ţară. Membrii Comisiei vor efectua vizite în statele membre pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai guvernelor, parlamentelor naţionale, partenerilor sociali şi cu alte părţi interesate pentru a discuta concluziile rapoartelor.

În luna mai, Comisia va propune un nou set de recomandări specifice fiecărei ţări. AGERPRES/(A, AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)