Compania petrolieră OMV vorbeşte deja, în strategia sa până în 2025, de o producţie de gaze semnificativă şi pe termen lung din perimetrul Neptun din Marea Neagră, aceasta deşi decizia finală de a investi în acest perimetru va fi luată abia în a doua parte a acestui an.

OMV, acţionarul majoritar al OMV Petrom, companie care explorează blocul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră alături de americanii de la ExxonMobil, a dat publicităţii marţi strategia sa de dezvoltare până în 2025.

"Producţia ar urma să crească la 600.000 de barili pe zi până în 2025 (faţă de 348.000 barili pe zi în 2017 - n.r.). Această creştere va fi asigurată de achiziţii în regiuni bogate în rezerve, unde costul de producţie mediu nu depăşeşte 8 dolari (pe baril - n.r.). O contribuţie semnificativă, pe termen lung, este aşteptată să vină din câmpurile Yuzhno Russkoye, Achimov IV şi V din Rusia, precum şi din blocul de gaze offshore Neptun din România", se arată într-un comunicat al OMV, remis AGERPRES.

Totodată, compania îşi planifică să ajungă la o rată de înlocuire a rezervelor de peste 100% şi să-şi dubleze rezervele până în 2025, la peste 2 miliarde de barili echivalent petrol, din care jumătate să fie rezerve de gaze naturale.

Reprezentanţii OMV vorbesc şi de extinderea în noi regiuni, precum cea din Asia şi Australia. "În strategia de creştere, rămânem focusaţi geografic pe regiunile noastre cheie: Europa Centrală şi de Est (Austria şi România), Marea Nordului, Orientul Mijlociu şi Africa. Pe lângă acestea, OMV vrea să dezvolte o nouă regiune-cheie în Australasia", potrivit documentului citat.

Oficialii OMV au mai arătat că vor să investească în următorii şapte ani un miliard de euro în cele trei rafinării ale grupului - Schwechat, Burghausen şi Petrobrazi, în perspectiva intenţiei de a dubla capacitatea de rafinare pe termen lung.

Compania austriacă anticipează o creştere a cererii pentru gazele naturale, odată cu depărtarea de cărbune a pieţei europene.
Astfel că vânzările de gaze ale companiei ar putea creşte la peste 20 de miliarde de metri cubi până în 2025, iar OMV speră să acopere 10% din piaţa din Germania.

"Alte planuri includ livrarea în reţeaua europeană de transport a unor cantităţi suplimentare de gaze din Norvegia şi România. Construcţia conductei Nord Stream 2 are o importanţă strategică crucială pentru OMV, întrucât va securiza alimentarea cu un volum consistent de gaze, pe termen lung, către Europa, în asociere cu Central European Gas Hub de la Baumgarten şi de reţeaua de conducte ale Gas Connect Austra (transportatorul naţional - n.r.)", se mai arată în documentul companiei.

De remarcat este şi faptul că reprezentanţii OMV nu spun nimic despre conducta de gaze BRUA, proiect care este susţinut din bani europeni şi care ar urma să lege Bulgaria-România-Ungaria şi Austria.

Într-o conferinţă de presă din 21 februarie, Mariana Gheorghe, directorul general al OMV Petrom, declara că există discuţii privind vânzarea în ţările vecine a gazelor care vor fi extrase din Marea Neagră, însă compania a pierdut licitaţia pentru rezervarea de capacitate pe conducta spre Ungaria.

"Pentru atingerea acelui moment de decizie finală de investiţie pentru producţia de gaze din perimetrul Neptun, pe lângă elementele tehnice, operaţionale, de fiscalitate, generate de mediul din piaţa de gaze, avem nevoie de a prezenta posibilitatea de monetizare a producţiei din Marea Neagră. Acest proces a început, pentru evaluare potenţialului de vânzare a cantităţilor care nu ar putea să fie vândute în România. În absenţa unei creşteri a cererii în România, va trebui să ne căutăm opţiuni de vânzare şi pe alte pieţe. Obiectivul nostru este zona de vecinătate a României, unde putem avea randamentul cel mai bun pentru orice fel de vânzare, nu numai pentru gaze", a precizat Gheorghe.

Pe lângă cererea de gaze din ţările din vecinătatea României, importantă este şi capacitatea de transport către aceste zone, a adăugat ea.

"În această perioadă noi purtăm discuţii şi analizăm scenarii de vânzare pe astfel de pieţe din vecinătate, dar ele trebuie să fie calibrate cu disponibilitatea de interconectivităţi între România şi pieţele potenţiale. Nu avem niciun contract încheiat la această oră", a susţinut oficialul OMV Petrom.

Ea a arătat că fiecare dintre cele două companii din consorţiu, respectiv OMV Petrom şi ExxonMobil, poartă discuţii separate pentru vânzarea gazelor, ele fiind concurente pe această piaţă.

Totodată, Gheorghe a confirmat faptul că OMV Petrom a pierdut licitaţia prin care ar fi dorit să rezerve capacitate de export pe conducta Arad-Szeged.

"A fost o licitaţie pentru dreptul de a transporta pe relaţia Arad-Szeged, la care au fost mai multe firme participante. Capacitatea totală a fost de 4 miliarde de metri cubi pe relaţia de export. Am participat şi noi, dar nu am câştigat. Nu este public cine a câştigat, am citit şi noi ştirile că sunt trei firme din Ungaria", a mai spus directorul general al companiei.

La rândul său, Lăcrămioara Diaconu, şefa diviziei responsabile de activitatea de gaze din cadrul companiei, a subliniat faptul că OMV Petrom analizează şi alte rute de transport, precum cele spre nordul şi sudul României, adică spre Ucraina, Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia.

"Transgaz şi operatorul din Ungaria au oferit spre rezervare capacitatea pentru una dintre rute, iar câteva companii şi-au securizat această direcţie de transport. Nu s-a vândut nicio moleculă de gaz până în prezent. Iar pentru noi spre Ungaria era doar una dintre rute. Posibilităţile de a monetiza gazul din Marea Neagră cu siguranţă sunt şi altele. Există posibilitatea de a merge către nord şi către sud folosind conductele de tranzit care există în acest moment, doar că trebuie conectate de Marea Neagră prin conducte care nu există acum, dar sunt în planurile Transgaz", a susţinut ea.

Pe data de 5 februarie, agenţia ungară de presă MTI a transmis faptul că mai multe companii din Ungaria au rezervat întreaga capacitate de 4,4 miliarde de metri cubi pe an a conductei de gaze care leagă România şi Ungaria, citându-l pe ministrul maghiar de externe, Peter Szijjarto.

Potrivit acestuia, începând din anul 2022, mari cantităţi de gaze naturale extrase din Marea Neagră vor putea fi livrate Ungariei.

Potrivit oficialului ungar, partea română a convenit să construiască staţii de compresare care vor permite livrarea a 1,75 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an în 2020, urmând ca această capacitate să fie majorată până la 4,4 miliarde metri cubi în 2022. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)