Trimisul special al AGERPRES, Florentina Cernat, transmite: România poate folosi cărbunele pentru a produce energie, însă, în acelaşi timp, trebuie să respecte normele legate de poluare, a declarat, marţi, comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc.

"Trebuie să fiu sincer cu dumneavoastră. Statele membre au dreptul la un mix de energie, iar o ţară poate să producă energie din cărbune dacă vrea, dar în acelaşi timp trebuie să atingă targeturile de reducere a emisiilor. România va plăti pentru a folosi cărbunele, pentru că intră în schema ETS, ceea ce va afecta mai departe sectoare precum transporturile şi agricultura", a spus comisarul.

El a subliniat că standardele europene de mediu nu pot fi atinse fără investiţii în sectorul cărbunelui.

"Este clar că toate statele trebuie să-şi atingă standardele, dar România poate folosi cărbunele în planul său de acţiune. Există un anumit gram de flexibilitate. Dacă un stat decide să producă energie din cărbune, o poate face, dar noi nu putem în acelaşi timp să avem obiective ambiţioase legate de mediu şi să continuăm pe acelaşi drum cu cărbunele. Trebuie să aibă o limită de emisii", a precizat oficialul european.

Potrivit lui Canete, dacă Uniunea Europeană nu va face ceva în acest sens, cărbunele european va pierde teren în faţa resursei aduse din alte zone, care deja iau măsuri inovative.

"Mă surprinde că anumite state nu sunt foarte inovative, dar China şi Canada au măsuri inovatoare pentru a reduce emisiile. Noi, în UE, dacă nu mai facem ceva nu mai putem fi competitivi pe piaţa globală. Şi Australia, şi SUA pot deveni exportatori. Dacă Qatar sau cărbunele din Africa intră pe piaţă, vom avea probleme mari. Companiile îşi doresc un preţ cât mai bun, iar Comisia Europeană îşi doreşte o energie sigură, la preţuri competitive, deci problema utilizării cărbunelui revine fiecărui stat", a susţinut comisarul.

La finele săptămânii trecut, Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei, declara că România va cere Comisiei Europene prelungirea din 2021 până în 2024 a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de mediu.

"Comisia Europeană a adoptat noile BAT-uri (best available techniques - cele mai bune tehnici disponibile n.r) privind limitele de noxe care sunt mult mai restrictive. Conform noilor cerinţe, este nevoie de un complex de măsuri, atât tehnice, cât şi la nivel investiţional. Tehnic înseamnă măsuri primare, înseamnă opriri de grupuri energetice, care pentru termocentralele din Oltenia ar fi de minimum şase luni, şi atunci trebuie făcută o eşalonare, un grafic de oprire pe fiecare capacitate, corelat cu asigurarea operării celorlalte grupuri privind siguranţa sistemului energetic, respectiv asigurarea cash-flow-lui pentru companie", a arătat oficialul ministerial.

Potrivit lui Vişan, Ministerul Energiei a demarat un studiu din care să reiasă necesarul de investiţii pentru conformarea la noile cerinţe de mediu.

"Investiţional, aceasta înseamnă un efort foarte mare şi am demarat achiziţia unui studiu care să ne dea aceste dimensiuni. Am cerut Ministerului Mediului şi Ministerului de Externe să ne ducem să cerem o derogare, o prelungire din 2021 până în 2024 ca să ne conformăm", a adăugat Vişan.

La mijlocul lunii februarie, într-un interviu pentru AGERPRES, ministrul de resort, Anton Anton, a declarat că va prezenta Comisiei Europene, cu argumente, faptul că România nu se poate conforma în termenul impus de Bruxelles privind emisiile centralelor pe cărbune.

"Eu nu cer derogări. Eu nu mă duc la Comisia Europeană să cer derogări. Eu mă duc şi spun: ăsta e planul meu şi asta pot eu să fac, asta nu înseamnă derogare, asta înseamnă că mă duc cu nişte studii, documentat, şi spun asta pot să fac. Pe mine mă deranjează că toată lumea are senzaţia că mergem la Comisia Europeană şi ne rugăm de ei. Nu, nu! Suntem membri în Uniunea Europeană cu aceleaşi drepturi pe care le are toată lumea şi membri raţionali şi, cum să vă spun, responsabili. Nu suntem aşa, acolo, de formă şi de umplutură", a afirmat ministrul.

În luna iulie 2017, Sorin Boza, directorul general al Complexului Energetic Oltenia, preciza că noile standarde europene de mediu ar însemna închiderea tuturor termocentralelor pe cărbune din România.

"Acest pachet (de directive europene - n. r.) prevede reducerea emisiilor la 550 grame de dioxid de carbon pe kWh produs. Astăzi, Complexul Energetic Oltenia şi producătorii pe lignit au undeva la 940 de grame. Însă trebuie să ştim toţi că, dacă mâine am construi o centrală nouă pe lignit, n-ar putea să producă sub 700 de grame. Tehnic, este imposibil. Este important să înţelegem de ce 550 şi nu 750. Ne limitează tehnic", a arătat Boza.

Potrivit acestuia, CE Oltenia a investit un miliard de euro din fonduri proprii pentru instalaţii care să reducă poluarea.

"Pachetul de directive europene ar elimina cărbunele, iar România nu este pregătită să renunţe de tot la cărbune", a susţinut oficialul CE Oltenia. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)