Inflaţia din luna februarie anunţată de Institutul Naţional de Statistică (INS), de 4,3%, are la bază creşterea preţurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică şi gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la Banca Naţională a României (BNR), precizând că statul a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă.

"Şi atunci este clar că statul ne-a făcut o figură, a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă. Trebuia să o facă nu când venea toamna, că oricum toamna se fac nişte mişcări şi mai ales la fructe şi la...în fiecare toamnă. Şi fasolea s-a scumpit. Nu s-au scumpit cartofii. Ne amintim de luni când cartofii au crescut cu 24% într-o lună. Nu s-au scumpit acum. Au rămas liniştiţi la locul lor. Mâncăm de post mâncare de cartofi. Dar dacă statul gândea bine şi făcea această creştere..trebuia să o facă, acesta este vital, această creştere la cele patru căsuţe, dar dacă făcea la vreme şi nu lăsa să vină toamna şi nu lăsa să vină ianuarie 2018, nu aveam această creştere la 4,3%", a spus Adrian Vasilescu la o conferinţă de specialitate.

Acesta a spus că dacă ne uităm la tabelul inflaţiei dat publicităţii de statistică în luna februarie atunci o să vedem o creştere şi la fructe, dar că acesta nu putea avea un impact semnificativ.

"Hai să luăm ultimul tabel al inflaţiei venit în 14 februarie anul acesta. În acel 4,3%, care exprimă...este tot o convenţie pentru că nu e aceasta inflaţia. Cum să fie aceasta inflaţia? Luăm tabelul şi atunci ce vedem? Şiruri întregi de zero. Sunt câteva preţuri în scădere. Vedem şiruri întregi de preţuri cu zero şi dacă ne uităm în dreapta la cât de puţin a crescut şi dacă ne uităm în stânga la cât de mică este ponderea acestor produse o să vedem că atunci când vorbim de influenţa, influenţa este zero asupra inflaţiei la căsuţe întregi. Şi atunci unde sunt impulsurile. În primul rând la mere şi la pere. Vedem acolo două căsuţe cu fructe, fructele din ţara noastră şi fructele meridionale. S-au scumpit din greu. Şi fasolea. Mai ales că vine Paştele. Vine Paştele cu postul. Fasolea s-a scumpit şi ea. Dar aceste scumpiri la fasole şi la meridionale nu ar fi fost o mare problemă pentru un tabel cu mii de preţuri sintetizate în trei căsuţe: mărfuri alimentare, mărfuri nealimentare, servicii. Nu ar fi fost deloc o problemă. A venit însă statul şi şi-a amintit că el este gestionarul unor preţuri sau tarife administrate extrem de importante cu cele mai mari ponderi din tabelul de consum. Şi anume combustibil, energie electrică, energie termică, gaze. Aceste patru căsuţe pe care statul le-a mişculat dintr-un foc cu creşteri cu mult peste rata inflaţiei au determinat tot acel nenorocit de urcuş până la 4,3%. Şi atunci este limpede că nu acesta este inflaţia, dar nu avem cum să îi spunem altceva. Dar ce constatăm? Că statul a introdus nişte creşteri în tabelul de inflaţie cu care a schimbat media", a spus Vasilescu.

De asemenea, acesta a spus că Banca Naţională nu putea să facă nimic cu toate instrumentele pe care le are împotriva preţurilor administrate, dar că este uşor a arunca vorbe în piaţă pentru a decredibiliza instituţia.

Rata anuală a inflaţiei a urcat în ianuarie 2018 la 4,3%, de la 3,3% în decembrie 2017, pe fondul scumpirii mărfurilor alimentare cu 3,79% şi a celor nealimentare cu 6,23% comparativ cu luna ianuarie 2017, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Pe de altă parte, preţul serviciilor a crescut cu 0,9% faţă de luna ianuarie 2017.

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere la 3,5% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an. Prognoza anterioară indica o inflaţie de 3,2% în 2018. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)