România este structural mai îndepărtată de statele din centrul şi estul Europei pentru că în 2015 a luat decizia de a stimula consumul, susţine economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR), Valentin Lazea.

"Prima întrebare, dacă suntem structural mai asemănători cu statele zonei euro sau măcar cu statele din centrul şi estul Europei? Aici, răspunsul, după mine, este: Nu suntem. Suntem mai îndepărtaţi de ei pentru că ceea ce se întâmpla prin 2014 - 2015, când tindeam cu deficitul de cont curent spre zero şi aproape că deveneam exportatori neţi, aproape că deveneam excedentari la export, adică exporturile tindeau să depăşească importurile, ne-ar fi apropiat de zona Vişegrad, de Cehia, Ungaria şi Slovacia. Polonia este o excepţie, fiindcă are încă un deficit mic. Ce era rău pe acele politici dacă noi deveneam o altă ţară net exportatoare? Cu alte cuvinte, atelierul de producţie al Germaniei, Austriei, al Franţei, al Olandei şi aşa mai departe. Acela era modelul. Când colo, în 2015, s-a luat decizia să se stimuleze consumul prin primele runde de reducere de TVA. Bineînţeles că aceste runde au dus la o creştere a importurilor şi aşa mai departe", a spus Valentin Lazea, la o conferinţă de specialitate.

El a precizat că această întrebare este mai bună decât cea referitoare la direcţia în care merge România, iar pe lângă aceasta ar mai trebui să ne întrebăm dacă ţara noastră este mai puţin vulnerabilă la viitoare şocuri.

"Eu am să mă refer la următoarea întrebare: Dacă direcţia în care merge România este cea potrivită sau greşită? În primul rând, în toate testele sociologice în care o văd, mi se pare cea mai stupidă întrebare, pentru că nu delimitează în raport cu ce, adică cu care coordonate? Întreabă pe un om care poate să aibă orice nivel de educaţie, orice nivel de înţelegere, dacă e potrivit sau greşit. În raport cu ce potrivit sau greşit? Şi, atunci, această întrebare trebuie explicitată mult mai clar punând alte două întrebări. Prima: Este România mai asemănătoare structural cu statele zonei euro sau măcar cu statele din centrul şi estul Europei, astăzi, ca urmare a acestor politici? Aceasta mi se pare că are sens. Iar a doua întrebare: Este România mai puţin vulnerabilă în cazul unei viitoare crize internaţionale?", a afirmat Valentin Lazea.

Economistul a atras atenţia asupra faptului că există patru mituri false care circulă în societatea românească despre deficitul extern. Primul mit este acela că la nivelul nostru de dezvoltare este nevoie de deficit, al doilea că suntem latini, iar aceştia au o tendinţă spre importuri, faţă de nordici care fac excedent. Al treilea mit fals este acela că deficitul de cont curent este mic, de numai 6,7 miliarde de euro, iar al patrulea mit fals susţine că avem nevoie de deficit de cont curent pentru că avem nevoie de investiţii.

Lazea susţine că "până când în societatea românească aceste patru mituri nu vor fi aruncate la gunoi, ne vom complace să zicem că merge şi aşa". În context, valentin Lazea a explicat că 20 de ţări europene au surplus de cont curent, iar dacă România îşi propune să fie structural ca europenii va trebui să crească prin export şi prin investiţii, nu prin consum.

În ceea priveşte vulnerabilitatea la care suntem expuşi în cazul unei viitoare crize internaţionale, specialistul a subliniat că ţările emergente au învăţat din crizele din 1998 şi 2008 că trebuie să se pună la adăpost prin surplusuri de cont curent şi deficite cât mai mici, însă România nu a învăţat lecţia aceasta. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Ada Vîlceanu)