Felul în care se dialoghează pe tema plafonării dobânzilor nu este unul bun, iar bancherii se aşteaptă să fie ascultaţi pentru a putea explica impactul măsurii, mai ales efectul de runda a doua în care creditul nu va mai fi tot atât de accesibil, a afirmat, joi, Florin Dănescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Române a Băncilor, la o conferinţă de specialitate.

"Din păcate, felul în care dialogăm este foarte important şi felul în care dialogăm încă nu este unul bun. Ne aşteptăm la unul mai bun. În sensul că să fim ascultaţi şi să putem explica ce impact poate să aibă o astfel de măsură. Se vorbeşte prea mult de impactul de runda întâi. Adică impactul aşteptat imediat, cel pe care îl percepe populaţia. Am avea credite mai ieftine. Acesta este percepţia. Iar impactul de runda a doua, cel care de obicei nu se transmite, este datoria noastră să îl transmitem, este cel care ar fi sintetizat astfel: poţi să te bucuri că ţi se promite un credit mai ieftin, în runda a doua trebuie să te gândeşti dacă poţi să mai iei un credit", a spus Florin Dănescu.

Prin limitarea dobânzilor, băncile ar putea lua decizia de a limita riscurile la care se expun şi în acest fel ar putea deveni mai exigente în privinţa clientelei.

De asemenea, acesta a declarat că România are cel mai mic grad de intermediere financiară din Europa, respectiv nivelul creditului neguvernamental raportat la produsul intern brut, anul trecut fiind de 29%, iar anul acesta vorbim de 27%. La nivel european acesta este de peste 100%.

Comisiile de buget, economică şi juridică au acordat marţi raport de admitere cu amendamente unei propuneri legislative care modifică OG 13/2011, astfel încât dobânda pentru creditele ipotecare nu va depăşi de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR.

"Plafonarea dobânzilor efective anuale, am stabilit şi s-a votat ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2,5 ori dobânda de referinţă a Băncii Naţionale. Astăzi dobânda BNR fiind de 2,25, asta înseamnă ca dobânda maximă care poate fi percepută pentru creditele ipotecare ajunge undeva la 5,4%", a afirmat marţi senatorul PNL Daniel Zamfir, unul dintre iniţiatorii propunerii legislative pentru modificarea şi completarea OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

El a precizat că, "în ceea ce priveşte dobânda maximă care poate fi percepută la creditele de consum, nu poate depăşi mai mult de 18%".

"Am luat aici ca referinţă dobânda maximă pe care statul român o percepe (...). Ca să eliminăm orice fel de discuţie care a existat şi care va mai exista în spaţiul public ca ar exista o limitare a dreptului agenţilor economici într-o piaţă liberă, este o practică europeană. Sunt foarte multe ţări din Europa care practică o limitare a dobânzilor. Am decis ca şi noi, în România, să intram în rândul ţărilor europene în ceea ce priveşte creditarea (...). Am stabilit foarte clar ca DAE să nu depăşească respectivele plafoane. Am decis să introducem acest amendament şi să plafonăm DAE pentru că, de cele mai multe ori, chiar dacă am fi plafonat dobânda remuneratorie sau pe cea penalizatoare, ar fi existat diverse mecanisme de introducere a speţelor bancare, comisioane şi aşa mai departe, care să fi ridicat DAE. Pe noi ne interesează ca cetăţenii români să ştie foarte clar cât vor plăti dobânda. Ori, limitând DAE, ştim foarte clar, de la bun început, cât va fi dobânda pe contract", a afirmat Zamfir.

Senatorul PNL a menţionat că limitarea de 18% vizează atât produsele bancare, cât şi ale IFN.

"De obicei, IFN-urile dau credite de consum. Acolo am impus o dobândă maximă de 18%, iar la creditele ipotecare dobânda maximă este de 2,5 ori dobânda de referinţă a BNR", a punctat Zamfir, subliniind că măsura se va aplica noilor contracte.

Raportul Comisiilor reunite de buget, economică şi juridică va intra pentru dezbatere în plenul Senatului, ca primă cameră sesizată. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ada Vîlceanu)