Ministrul Transporturilor, Lucian Şova, a avertizat, miercuri, asupra unor riscuri de dezangajare de fonduri europene, vizate fiind proiectele Centurii Constanţa şi tronsonului Sibiu - Orăştie.

"Este un subiect care mă inspiră mult în sensul că mă face să cred şi mai mult în nevoia de exigenţă şi de determinare în a face recepţiile, atâtea câte putem face, într-un standard de legalitate şi de condiţionalităţi tehnice îndeplinite de aşa manieră încât nici repede, nici peste ani, să nu ne mai expunem unor riscuri cu care ne confruntăm acum şi asupra cărora ni s-a atras atenţia din partea Autorităţii de Audit cu privire la câteva proiecte la care încă trebuie să se mai intervină, lucru pe care am început deja să-l facem împreună cu cei de la Companie (CNAIR - n.r.), cât şi din perspectiva administrativă, pregătind nişte documente şi pentru Comisia Europeană. Deci, generic vorbind, mă refer la centura Constanţei cu profil de autostradă şi, de asemenea, la segmentul Sibiu-Orăştie. Suntem atenţi la aceste subiecte, lucrăm de-o manieră - afirm responsabilă - în a strânge argumente, dar în a şi cataliza energiile contractorilor care au fost pe acele segmente să le aducă la standardul exigenţelor Autorităţii de Audit", a spus ministrul, la sfârşitul dezbaterilor din Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor.

În plus, preşedintele Comisiei pentru transporturi, Lucian Bode (PNL), şi deputatul liberal Marius Bodea au avertizat că România riscă în 2018 să piardă 1,2 miliarde de euro pe mecanismul CEF (Mecanismul pentru Interconectarea Europei) pentru proiecte ce vizează investiţii în infrastructura de transport feroviar şi îmbunătăţirea navigaţiei pe Dunăre.

"La sfârşitul anului trecut, la Bruxelles, a avut loc o întâlnire care a fost coordonată de DG Move şi de Agenţia Executivă pentru Inovare şi Reţele. Subiectul întâlnirii la care au participat şi reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi ai CFR SA, care nu a fost prezentat în media, şi puţină lume ştie, a fost legat tocmai de situaţia critică în care se află implementarea proiectelor mari în România, finanţate din acest fond CEF, şi anume cei 1,13 miliarde euro mai exact. Din cele şapte proiecte ale CFR SA, care au fost prinse în finanţare din acest fond, toate şapte au întârzieri cuprinse între 1 şi 2 ani în ceea ce priveşte implementarea şi, evident, concluziile au relevat şi cauzele. Prima dintre ele, explicit consemnată de reprezentanţii Comisiei Europene, a fost capacitatea administrativă deficitară de la nivelul CFR SA, cu toate că a avut parte de o asistenţă intensă din partea Jaspers şi BEI. A doua cauză au constituit-o procedurile de achiziţii extrem, extrem de greoaie, situaţie în care documentaţiile au fost respinse de cinci ori de către ANAP, lucru care este absolut de neînţeles şi, evident, situaţii în care CNSC a anulat procedura de achiziţie", a precizat Bodea.

Potrivit acestuia, termenul limită până la care CFR SA trebuie să vină cu un raport de progres, pentru a nu pierde finanţarea, este luna martie 2018.

"După cum cunoaşteţi, termenul limită impus de această dată de către finanţatori este martie 2018, timp în care CFR SA trebuie să vină cu un raport de progres concludent, concret, cuantificabil de la începutul lunii decembrie până la sfârşitul lunii martie. Mai este o lună şi ceva până atunci. În situaţia în care acest lucru nu se va întâmpla şi nu vor exista paşi concreţi făcuţi de cei responsabili, decizia a fost una clară: acea finanţare de 1,13 miliarde dispare. Tot ceea ce s-a cheltuit pentru aceste proiecte, în principal salarizări pe proiect, va fi returnat de statul român şi rămânem cu o mare gaură. Dacă această ipoteză şocantă se va întâmpla, să pierdem această finanţare, cine va răspunde?", a adăugat deputatul liberal.

La rândul său, Lucian Bode a subliniat că, din cele 24 de ţări care au accesat CEF, România se află pe locul 23 şi riscă să piardă banii.

"România a înregistrat evoluţii limită către zero în implementarea acestor proiecte. Practic, s-au dat banii - câteva milioane de euro pe partea de salarii, pentru a demara lucrările - şi din cele 24 de ţări care au accesat mecanismul CEF în acest moment România se află pe locul 23. Până în martie există au grafic de progres. În condiţiile în care nu se realizează acest grafic de progres, riscăm într-adevăr să pierdem aceşti bani - 1,2 miliarde de euro", a avertizat şi preşedintele comisiei.

Pachetul financiar aferent CEF pentru trei sectoare - transporturi, energie şi telecom - pentru perioada 2014 - 2020 este de aproximativ 33,2 miliarde euro pentru toate statele membre. Din acest buget, România are alocată o sumă de aproximativ 1,234 miliarde euro pentru investiţii în infrastructura de transport, pentru proiectele finanţate în cadrul anvelopei Fondului de Coeziune, în acest caz rata de cofinanţare din partea UE putând ajunge până la 85% din valoarea totală a proiectului. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)