Programul cu Banca Mondială de informatizare a Fiscului este într-o fază întârziată şi suntem în dialog cu ei pentru a găsi soluţii, a declarat Daniel Tudor, vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), într-o conferinţă organizată de PwC România.

"Dorinţa noastră şi nevoia este de a digitaliza cât mai mult activitatea ANAF, de a avea o interfaţă facilă şi un dialog, într-un viitor scurt, pe internet. Avem nevoie să finanţăm masiv zona IT. La sfârşitul anului trecut s-a luat decizia ca Direcţia naţională de tehnologia informaţiei să fie de interes strategic, să fim mai eficienţi în achiziţii. În ceea ce priveşte programul cu Banca Mondială, este într-o fază destul de întârziată. Este o constatare pe care am făcut-o anul trecut. Suntem în dialog pentru a găsi soluţii în sensul în care avem nevoie de finanţare pe zona asta ca de aer", a spus Tudor.

El a precizat că ANAF are un interes deosebit pentru informatizare, respectiv pentru investiţii în această zonă.

Diminuarea cheltuielilor de investiţii din ultimii ani a afectat infrastructura IT a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), situaţia actuală fiind critică, se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2016.

"Pentru bugetul pe anul 2016, ANAF a fundamentat necesarul de credite destinate cheltuielilor de capital la un nivel iniţial de 118,94 milioane lei, dar prin rectificare bugetară a fost retrasă suma de 83,967 milioane de lei, creditele bugetare definitive destinate investiţiilor, în sumă de 34,979 milioane lei, înregistrând un nivel al execuţiei bugetare, prin plăţile efectuate, în sumă de numai 11,998 milioane lei, de numai 34,3%. Diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT a ANAF, starea actuală fiind critică. ANAF deţine o infrastructură IT şi de comunicaţii învechită şi neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiţii semnificative din anul 2013", se arată în document.

Mai mult, strategia IT a ANAF pe perioada 2016-2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, dar niciuna dintre ele nu este aprobată, precizează raportul.

"În lipsa unei strategii, nu se cunosc obiectivele pe termen scurt, mediu şi lung, condiţii în care referatele de necesitate cu valori semnificative, întocmite şi înaintate de Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei (DGTI) către DGIAPSI (structura de achiziţii a ANAF) în perioada 2013-2016, nu au fost aprobate de conducerea ANAF. Lipsa investiţiilor, concomitent cu încărcarea permanentă a capacităţilor de calcul şi stocare din Centrul de Date Primar (CDP) şi Centrul de Date Secundar (CDS), precum şi creşterea exponenţială a cerinţelor pentru noi aplicaţii IT au condus la apariţia unor disfuncţionalităţi ale sistemului IT, constatate în misiunea de audit financiar", informează raportul.

În document se precizează că ANAF nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a întocmi şi prezenta situaţiile financiare pentru activitatea proprie pe baza inventarierii generale a elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, deoarece în anul 2016 nu a iniţiat operaţiunile de inventariere, iar în anul 2015 rezultatele inventarierii nu au fost înregistrate în evidenţa contabilă, acestea indicând minusuri de 56,018 miliarde lei.

"Efectul, respectiv consecinţa economico-financiară a abaterii de la legalitate şi regularitate, constă în faptul că situaţiile financiare, consolidate la nivelul MFP, întocmite la data de 31.12.2015, respectiv 31.12.2016, conţin erori necorectate, existând rezerve asupra imaginii fidele a situaţiilor financiare. Pentru comunicarea obligaţiilor fiscale către contribuabili, Unitatea de Imprimare Rapidă Râmnicu Vâlcea transmite plicuri, dar un procent foarte mare din plicurile trimise nu ajunge la destinatari din diverse motive, acestea fiind returnate şi, ulterior, distruse. Astfel, în cadrul misiunii de audit financiar s-a constatat ca în anul 2016 au fost distruse, la nivelul Unităţii de Imprimare Rapidă Râmnicu Vâlcea, 4.394.760 de scrisori recomandate cu AR (plicuri), primite retur, din care 11.557 de plicuri aveau adresa incompletă, în cazul a 456.550 de plicuri, destinatarul s-a mutat de la adresă, 134.450 de plicuri au avut menţiunea 'necunoscut', iar 83.013 plicuri au fost returnate din 'alte motive'", informează Curtea de Conturi.

O serie de plicuri primite retur aveau ca destinatari diverse entităţi publice ca tribunale, judecătorii, parchete de pe lângă judecătorii şi tribunale, curţi de apel, spitale, licee, şcoli, grădiniţe, agenţii, oficii, primării, unităţi militare, prefecturi, consilii judeţene. Pentru aceste 685.570 de plicuri primite retur şi, ulterior, distruse, ANAF a achitat Poştei Române suma de 2,221 milioane lei, cheltuială care nu şi-a atins scopul.AGERPRES/(AS - autor: Florin Bărbuţă, editor: Nicoleta Gherasi, editor online: Irina Giurgiu)