Noile reguli privind deducerea dobânzilor cuprinse în ordonanţa 79, cea care transpune Directiva anti-evaziune, vor avea un caracter mai puţin restrictiv decât cele aplicate în 2017, susţine Alex Milcev, partener, liderul Departamentului de asistenţă fiscală şi juridică al EY România.

Acesta a precizat că ordonanţa urmează a fi dezbătută miercuri în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

"Faţă de ceea ce vedem astăzi în ordonanţa 79 o să fie câteva modificări principale legat concret de dobânzi. Senatorii au hotărât să crească limitele deducerii dobânzilor. Vă amintesc că în ordonanţa 79 apar două limite: prima de 200.000 de euro pe an şi 10% din EBITDA...Aceste limitări senatorii au pus să fie crescute în limitele permise de directiva europeană şi anume până la 3 milioane de euro, acea limită de 200.000 de euro pe an şi procentul din EBITDA să fie crescut la 30%. Ceea ce ştim noi, cam toate ţările din UE se gândesc la aceleaşi plafoane, ideea e şi competiţie fiscală între ţări. Multe ţări nu vor să fie văzute ca prea restrictive şi să sperăm că ceea ce au hotărât senatorii o să fie menţinut şi de Camera Deputaţilor, astfel încât să fim în rândul lumii şi să nu avem un regim mai restrictiv decât alte ţări care o să adopte într-un an sau doi aceeaşi directivă. Aceasta o să vedem mâine, probabil la sfârşitul zilei, dacă pronosticul meu privind menţinerea acestor modificări ale Senatului o să se adeverească. Aşteptăm cu sufletul la gură", a afirmat Alex Milcev, la o întâlnire cu presa.

În opinia lui, există un fel de ironie în transpunerea directivei pentru că, dacă ne uităm pe ansamblu ce înseamnă aceasta pentru România, făcând comparaţie între situaţia de anul trecut şi cea din 2018, noile reguli propuse sunt per ansamblu mai puţin restrictive decât vechile reguli.

"Poate ironică aici este de fapt intenţia Guvernului de a strânge şurubul şi a restricţiona, cum s-au exprimat dânşii, transferul profiturilor prin sisteme de finanţare. Deci, într-un fel, unde dai şi unde crapă. S-au gândit că este şi o chestiune de semantică. Suna foarte frumos această directivă: directivă privind evaziunea fiscală. Hai să o adoptăm în România repede, în 2018, fără să ne forţeze cineva! Toată Europa o adoptă de la 2019 - 2024 chiar. Noi ne-am băgat mai repede să o facem ca să reducem din evaziunea fiscală, dar fără să ştim exact calculele Ministerului de Finanţe. Ce observăm în piaţă, se pare că restricţiile de fapt pentru cei vizaţi o să fie mult mai puţine. Adică mult mai multe dobânzi o să fie deductibile pe noul regim decât se deduceau pe vechiul regim", a spus Milcev.

Potrivit acestuia, vor exista şi domenii afectate şi a menţionat sectorul imobiliar, unde finanţarea se efectua prin credite bancare.

Milcev a menţionat faptul că, prin modificarea ordonanţei 79, sectorul bancar nu va mai fi afectat pentru că băncile nu vor fi percepute ca fiind microîntreprinderi.

"Dacă astăzi cineva îşi face cineva face o bancă în România, fie o bancă străină care vine pe piaţă sau se face o bancă specializată, banca aceea în mod aberant este microîntreprindere timp de un an până când face cifră de afaceri de cel puţin un milion de euro şi o depăşeşte", a explicat el.

Milcev a adăugat că, în trecut, microîntreprinderile au fost preferate muncii salariale sau prin persoana fizică autorizată, ca urmare a gradului redus de impozitare, de 18-19%.

Conform acestuia, serviciile de management şi de consultanţă pot fi oferite prin microîntreprindere, iar aici impozitarea ajunge la 6% faţă de forma salarială, unde impozitarea se ridică la 43%.

"Cred că, dacă legislaţia nu se modifică şi Fiscul nu face ceva dramatic, măcar din punct de vedere al educaţiei populaţiei, că nu este bine să migreze spre microîntreprinderi, o să vedem cred că vor ieşi ca ciupercile după ploaie. Ceea ce s-ar putea să nu ducă la nicio problemă în 2018 - 2019, dar 2019 - 2020 o să înceapă controale fiscale, iar o să avem dosare penale", a spus Milcev.

De asemenea, reprezentanţii EY au precizat că în privinţa Declaraţiei 600 este nevoie de mai multe lămuriri legislative, mai ales în ceea ce priveşte mecanismul de reglare prin declaraţie de rectificare. AGERPRES/(A - autor: George Bănciulea, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)