Comisia Europeană oferă finanţări de 340 de milioane de euro pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain în următorii doi ani, însă în România nu există nicio iniţiativă de acest fel la nivel guvernamental, se arată într-un comunicat al Iniţiativei pentru Competitivitate (INACO), remis, marţi, AGERPRES.

"Uniunea Europeană oferă finanţare pentru dezvoltarea tehnologiei blockchain de 340 milioane de euro pentru această tehnologie în perioada 2018-2020. Obiectivul european este să dezvolte o abordare comună şi unitară a mediului de afaceri privind tehnologia blockchain. În România se derulează în prezent mai puţin de 0,8% din proiectele blockchain la nivel european, prin cele 65 de proiecte blockchain în curs de dezvoltare, în timp ce la nivel european sunt peste 8.200 de proiecte active", spun reprezentanţii INACO.

Cea mai recentă iniţiativă în acest sens este crearea Blockchain Observatory and Forum, care va monitoriza evoluţia tehnologiei blockchain şi va acţiona ca un hub în promovarea actorilor europeni şi consolidarea angajamentului european cu toţi cei implicaţi în aceste activităţi.

Comisia Europeană recunoaşte şi încurajează potenţialul inovator al acestei tehnologii. Încă din mai 2017, în raportul Digital Single Market, Comisia a recunoscut tehnologiile bazate pe tehnologia blockchain ca având potenţial enorm pentru administraţiile, întreprinderile şi societatea noastră în general şi a accelerat programele de finanţare Horizon 2020 în acest sens.

Până în prezent, UE a alocat 83 de milioane de euro pentru finanţarea proiectelor bazate pe blockchain. Obiectivul particular al Comisiei Europene este de a explora potenţialul blockchain pentru îmbunătăţirea serviciilor europene transfrontaliere, precum raportarea TVA, impozitare, raportări de mediu şi financiare, vamă, administrarea dosarelor medicale, raportarea studiilor clinice, înregistrarea medicamentelor, managementul identităţii etc.

Creşterea utilizării sistemelor blockchain imdică o perspectivă interesantă asupra viitorului, confirmând că Europa ar putea asista în curând la apariţia unei noi generaţii de servicii digitale, în care avem toată încrederea că şi România poate juca un rol important.

INACO arată că blockchain este în acest moment cea mai disruptivă tehnologie utilizată pentru efectuarea de tranzacţii securizate, realizate în mod descentralizat. Deşi această tehnologie a fost introdusă odată cu Bitcoin şi este frecvent asociată cu monedele virtuale, în prezent este adoptată la scară din ce în ce mai largă de toate sectoarele industriale şi se bucură de popularitate în creştere accelerată.

Multe state membre ale UE au demarat iniţiative în acest sens, iar marii giganţi IT oferă deja soluţii blockchain clienţilor. Spre exemplu, IBM dezvoltă un sistem de plăţi bazat pe blockchain, Amazon intentionează să includă blockchain în suita de aplicaţii AWS, iar Microsoft oferă deja 'Blockchain as a Service' pe platforma lor cloud Azure.

Până în prezent, fondurile de capital de risc au investit în blockchain aproximativ 1,2 miliarde de euro în mai mult de 1.100 de companii, dintre care 300 sunt europene. În plus, organisme de interes strategic la nivel global şi european oferă finanţări din ce în ce mai semnificative pentru această tehnologie.

Un studiu realizat la Universitatea Cambridge arată distribuţia pe domenii care utilizează blockchain în care domină sectorul bancar şi financiar - pentru transfer de bani în principal - urmat de sectorul guvernamental şi al bunurilor publice. Se remarcă o creştere semnificativă ţi în zona guvernamentală - pentru gestionarea identităţii cetăţenilor, raportarea fiscală, gestionarea ajutorului pentru dezvoltare, vot electronic şi conformitatea cu reglementările, în domeniul asigurărilor - pentru automatizarea executării contractelor şi în domeniul asistenţei medicale - pentru a urmări tranzacţiile privind dosarele de sănătate ale pacientului.

În comunicat se mai arată că blockchain poate aduce îmbunătăţiri majore pentru industria europeană - de la start-up-uri la mari corporaţii, administraţii şi cetăţeni. Pe lângă optimizarea proceselor de business la nivel guvernamental şi organizaţional, apar noi modele distribuite de afaceri şi de interacţiune bazate pe schimburi directe de tip peer-to-peer fără a fi nevoie de platforme centralizate sau intermediari.

În România se derulează în prezent mai puţin de 0,8% din proiectele blockchain la nivel european, prin cele 65 de proiecte blockchain în curs de dezvoltare, în timp ce la nivel european sunt peste 8.200 de proiecte active, iar în Statele Unite numărul acestora depăşeşte 9.565, după cum arată raportul Atomico - State of European Tech din 2017.

"Chiar dacă o parte dintre antreprenori au sesizat potenţialul uriaş de inovare şi atragere de fonduri, la nivel guvernamental nu există nicio iniţiativă în acest sens, deşi impactul ar fi major. Există un potenţial foarte mare ca prin adoptarea tehnologiilor blockchain să putem depăşi neajunsurile aduse de structurile centralizate ale puterii şi lipsa infrastructurii modernizate sau birocraţia din acest moment. Tehnologia Blockchain ar reduce riscul şi fraudele, facilitând un control mult mai bun în ceea ce priveşte executarea politicii monetare şi a impozitării", mai spun oficialii INACO.

În anul 2016, au apărut aproape 2.000 de start-up-uri blockchain în ţările dezvoltate, remarcându-se în mod special demersurile din Singapore, Dubai şi Londra, unde organismele de reglementare încurajează inovaţia şi concurenţa în domeniul financiar.

În România, interesul antreprenorilor este în creştere din partea antreprenorilor, dar decizia publică întârzie să dea tonul alinierii cu tendinţele europene în modernizarea administraţiei prin adoptarea tehnologiei blockchain, se adaugă în comunicat.

AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)