Lucrările silvice efectuate în zona sitului Sarmizegetusa Regia au loc în zona de management durabil a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, în care acestea sunt permise, şi nu se referă la defrişarea a 18,3 hectare, cum susţin reprezentanţii organizaţiei Agent Green, precizează Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, într-un comunicat de presă transmis vineri AGERPRES.

"Lucrările silvice efectuate în zona sitului Sarmizegetusa Regia, înscris în Patrimoniul Mondial al UNESCO, au loc în zona de management durabil a Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, în care acestea sunt permise. Planul de Management al Parcului Natural Grădiştea Muncelului - Cioclovina, aprobat prin Hotărârea de Guvern 1049/2013, prevede constituirea unei zone de management durabil cu suprafaţa de 18,3 hectare, care include situl arheologic Sarmizegetusa Regia, unde "este permisă tăierea vegetaţiei forestiere numai la solicitarea organelor de specialitate, în scopul efectuării lucrărilor de reparaţie, întreţinere curentă, cercetare arheologică, restaurare, consolidare şi conservarea monumentului istoric". Lucrările şi actele de punere în valoare au fost aprobate de Gardă Forestieră Timişoara în februarie 2017. Menţionăm că în UP IV Cetate nu are loc o 'defrişare' a 18,3 hectare, ci lucrări de îndepărtare a mai multor arbori, cu un volum total de 306 metri cubi (...). Este regretabil că organizaţia Agent Green lansează, din nou, acuzaţii publice false, în lipsa documentării, a cunoştinţelor din domeniul silvic sau cu rea credinţă", subliniază Romsilva.

Potrivit sursei citate, suprafaţa de 18,3 hectare, pe marginea căreia se aduc acuzaţii, nu a respectat criteriile de includere în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine.

"La solicitarea administratorului monumentului arheologic, Consiliul Judeţean Hunedoara, au fost inventariaţi arborii aflaţi în declin fiziologic, cu vârsta de aproximativ 170 de ani, care puneau în pericol vieţile vizitatorilor şi integritatea monumentului istoric. Consiliul Judeţean Hunedoara a obţinut, în ultimul an, toate aprobările prevăzute de legislaţie, ordine de ministru pentru derogarea de la prevederile amenajamentului silvic, avize de mediu, avize ale administratorului ariei protejate, avize ale Comisiei Naţionale de Arheologie şi ale Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice. Suprafaţa respectivă (de 18,3 hectare, n.r.) nu a respectat criteriile de includere în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine, în urma verificărilor efectuate de către Institutul Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură 'Marin Drăcea', cu ocazia întocmirii amenajamentului silvic, şi organizaţiei WWF România, cu ocazia studiului de fundamentare pentru Ocolul Silvic Grădişte, deci nu este o pădure virgină sau cvasivirgină", susţin oficialii Regiei Naţionale a Pădurilor.

În data de 8 februarie, Agent Green şi Fundaţia Dacica au atras atenţia, într-un comunicat de presă postat pe site-ul organizaţiei de mediu, că tăierile făgetelor de la Sarmizegetusa Regia afectează ireversibil situl arheologic, monument UNESCO.

"Situl a fost închis publicului la 22 ianuarie în vederea defrişării, însă imagini surprinse cu drona arată arbori de dimensiuni uriaşe care au fost tăiaţi şi s-au prăbuşit peste zidurile cetăţii capitalei dacice, iar tăierile realizate cu pretextul protejării sitului arheologic şi a vizitatorilor s-au făcut în mare parte în afara traseului turistic. Administraţia sitului nu are un plan de acţiune pe termen lung, iar reprezentantul său ne-a dat de înţeles că nu cunoaşte impactul defrişărilor asupra solului şi asupra nivelului apei freatice. Cu toate acestea, administraţia sitului a afirmat că intenţionează să defrişeze definitiv 17 din cele 18 hectare pe care se întinde situl UNESCO. Tăierile începute la 22 ianuarie includ primii 103 arbori din care se tăiaseră deja 80 până la 1 februarie", notează sursa citată.

Agent Green şi Fundaţia Dacică au făcut apel la Ministerul Culturii, Garda Forestieră şi Garda de Mediu să suspende orice lucrări în sit, să îl sigileze şi să demareze un control amplu. Cele două organizaţii recomandă păstrarea consistenţei pădurii la minim 0,6 (adică suprafaţa împădurită a sitului să nu scadă niciodată sub 60% din suprafaţa sa) şi fagul să rămână specia fundamentală de pădure în amestec cu paltinul de munte şi laricea.

AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Mariana Nica, editor online: Gabriela Badea)