Legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a început să producă efecte din data de 1 iulie 2017, iar faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii acestui proiect de lege în Parlament, afirmă reprezentanţii Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (MMJS), într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

"Scopul actului normativ a fost echilibrarea sistemului bugetar de salarizare, deoarece existau disfuncţionalităţi majore, în sensul că, pentru aceleaşi funcţii şi atribuţii, funcţionarii din instituţiile statului aveau salarii diferite. Spre exemplu, un director executiv gradul II, la APIA avea un salariu brut de 12.371 lei, iar un director executiv, grad II, la Garda de Mediu avea un salariu brut de 4.172 lei. De asemenea, un consilier ministru la Ministerul Muncii avea un salariu brut de 6.700 lei, în timp ce un consilier ministru la Ministerul Sănătăţii avea un salariu brut de 12.000 de lei", se spune în comunicat.

În acelaşi timp, raportul între cel mai mic salariu din sistemul bugetar şi cel mai mare era de 1 la 18, mulţi dintre bugetari având salarii mai mari decât preşedintele României.

"Prin Legea 153/2017 s-a consfinţit ca cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie al preşedintelui României, iar raportul a devenit de 1 la 12. Din acest motiv s-a luat măsura ajustării tuturor salariilor care depăşeau indemnizaţia preşedintelui României, în general a celor cu funcţii de conducere", explică reprezentanţii ministerului.

O altă inechitate, fără legătură cu indemnizaţiile de conducere, era la nivelul salariilor IT-iştilor din diferite instituţii. Astfel, un IT-ist la ANPIS avea un salariu brut de 4.019 lei, iar un IT-ist la ÎCCJ avea un salariu brut de 9.322 lei. Prin urmare, măsura a fost şi de ajustare, în sensul în care, în anul 2022, toţi IT-iştii vor avea un salariu brut de 9.300 lei, ceea ce duce la o uşoară diminuare în cazul celui de la Justiţie şi la o creştere cu 67% în cazul celui de la ANPIS.

"În anul 2022, tot sistemul de salarizare va fi complet echilibrat: cei aflaţi în baza de jos a piramidei salariale vor avea creşteri treptate, în unele cazuri duble faţă de nivelul lunii iunie 2017, cei de la jumătatea piramidei salariale vor avea creşteri mai mici sau vor stagna, iar pentru aproximativ 3% dintre bugetari s-au operat ajustări, astfel încât niciun bugetar să nu mai depăşească preşedintele României, iar pentru muncă egală să fie salarii egale în toate cazurile", se spune în comunicatul MMJS.

În ceea ce priveşte salariile grefierilor, MMJS spune că a solicitat şi a primit de la Ministerul Justiţiei lista cu salariile în plată la categoriile de personal din sistemul Justiţiei şi a operat pentru grefieri modificări salariale între 23% şi 91%, până în 2022, etapizat.

"Menţionăm că reprezentanţii grefierilor nu au contactat, până la acest moment, MMJS, pentru vreo discuţie legată de motivele unor eventuale scăderi de salarii. MMJS este deschis oricărei discuţii în vederea clarificării subiectului în cauză, cu atât mai mult cu cât doar grefierii care se regăsesc în structura anumitor Curţi de Apel au anunţat proteste din cauza scăderilor salariale", potrivit sursei citate.

În ceea ce priveşte transferul contribuţiilor de la angajator la angajat, întreg sistemul public beneficiază de o majorare de 25%, de la 1 ianuarie 2018, care acoperă procentul aferent contribuţiilor plătite de angajator, motiv pentru care nu există posibilitatea ca venitul net al vreunui angajat cu normă întreagă, din sistemul bugetar, să scadă, cu excepţia celor 3% care au suferit ajustări salariale, iar în acelaşi timp angajaţilor cu normă parţială din sistemul bugetar li se aplică efectele OUG referitoare la plata contribuţiilor la nivelul salariului minim pe economie, ceea ce duce la diminuări de venituri, motiv pentru care ministerele de resort vor lua măsuri pentru a li se constitui o normă întreagă, subliniază ministerul.

Conform sursei citate, faptul că de la 1 ianuarie 2018 salariile foarte mari vor scădea a fost cunoscut încă din momentul dezbaterii Legii 153/2017 în Parlamentul României, în luna iunie 2017. AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Trandafir, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)