Atragerea de investitori pentru construirea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, precum şi realizarea hidrocentralei cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa-Lăpuşteşti sunt două dintre proiectele-gigant din sectorul energetic românesc, care se regăsesc în Programul de guvernare 2018-2020.

"Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală - criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie să devină o unică voce în domeniul energetic. Pilonii noii abordări strategice definesc calea de urmat pentru România: energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritate şi încredere. Pentru aceasta trebuie să construim un sistem politic raţional şi orientat spre interesul naţional, o protecţie socială adecvată şi motivantă, servicii publice de educaţie şi sănătate de calitate, cu oameni de încredere", se arată în document.

Programul de guvernare continuă cu ideea - enunţată de mai multe ori de ministrul demisionar, Toma Petcu - potrivit căreia avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient.

"Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecinţe calitative
directe şi imediate asupra scăderii preţului energiei şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor prin îmbunătăţirea calităţii mediului înconjurător. Cheia viitorului este 'energia electrică'. Soluţia pentru noile provocări tehnologice şi de sistem reprezintă o nouă revoluţie tehnologică, respectiv o nouă revoluţie digitală", potrivit sursei citate.

Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie cât şi pentru operatori şi consumatori.

Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale: menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire; decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi; liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele ''inteligente'' şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii.

În anii care urmează, construcţia de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generaţie şi de înaltă eficienţă va fi parte a răspunsului la creşterea consumului de energie electrică. Noile capacităţi nucleare sau noile capacităţi hidroenergetice vor juca un rol cheie în decarbonizarea producţiei de energie electrică în România şi în regiune.

Mixul tehnologic al sectorului energetic al unei ţări este impus de resursele de materii prime ale acesteia. Prin urmare, România va lua în considerare toate opţiunile inclusiv energia regenerabilă, cărbunele sau energia nucleară.

Programul de guvernare menţionează, ca priorităţi, Planul Naţional de Investiţii, magistrala de gaze BRUA, investiţia în noua centrală de la Iernut, atragerea de investiţii pentru realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi retubarea unităţilor 1 şi 2, hidrocentrala cu acumulare prin pompaj de la Tarniţa de 1.000 de MW, noi grupuri la termocentralele Mintia şi Paroşeni. Sursele regenerabile de energie vor asigura, pe termen mediu, 43% din producţia de energie electrică a României.

"Tarifele percepute de ANCOM şi ANRE se vor majora, fără impact asupra utilizatorului final", menţionează programul de guvernare, tot la capitolul Energie.

AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)