Autorităţile au în plan atragerea unui buget de 600 de milioane de euro prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), în perioada 2018 - 2023 în vederea derulării unui program pentru combaterea eroziunii costiere, se arată în Programul de guvernare 2018 - 2020, la capitolul "Politici de mediu. Apele şi Pădurile".

"Eroziunea costieră este un fenomen deosebit de periculos pentru persoanele care locuiesc în spaţii riverane zonelor de coastă. Modificarea sistematică a zonelor de coastă poate afecta în mod direct şi ramuri importante ale economiei, precum turismul, prin schimbarea specificului unor terenuri (procesul de eroziune a plajelor spre exemplu). România a aplicat o serie de măsuri în vederea limitării eroziunii la malul Mării Negre, însă viziunea aplicată în cadrul Master Plan-ului integrat pentru protecţia şi refacerea zonei costiere trebuie reevaluat. Guvernul doreşte să implementeze o viziune în două etape care să îmbunătăţească efortul naţional de limitare a eroziunilor costiere la malul Mării Negre", se arată în document.

Potrivit sursei citate, în cadrul programului specific se are în vedere reabilitarea, în trei etape, a 30 km de plaje, iar în acest sens sunt preconizate o serie de măsuri: acţiuni specifice de limitare a efectelor negative ale eroziunii costiere asupra plajelor, activităţi de reabilitarea şi protecţia plajelor incluzând înnisipări artificiale, crearea de noi plaje, diguri şi epiuri pentru retenţia nisipului, diguri de stabilizare a plajelor, lucrări de consolidare, drenaje, ziduri de sprijin, utilizarea tehnicilor de monitorizare satelitară pentru identificarea zonelor afectate de fenomenul de eroziune, utilizarea tehnologiei satelitare pentru construirea unor proiecţii privind evoluţia fenomenului de eroziune şi utilizarea tehnologiei satelitare pentru evaluarea impactului măsurilor luate în vederea limitării fenomenului de eroziune costieră.

Programul pentru combaterea eroziunii costiere se va derula în perioada 2018 - 2023, impactul financiar va fi de 600 de milioane de euro prin POIM, iar beneficiarii sunt: Zona litorală (între Stăvilar Periboina şi Stăvilar Edighiol) şi Zona de sud a zonei costiere, respectiv Mamaia Centru şi Mamaia Nord, până la limita UAT Năvodari, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (Eforie Sud 1 şi Eforie Sud 2), Costineşti Sud, Mangalia (Olimp, Neptun, Jupiter - Venus, Saturn, Mangalia), 2 Mai, Portul Tomis, până la Portul Constanţa, Balta Mangalia.

Pe de altă parte, în Programul de guvernare 2018 - 2020 se prevede regularizarea cursurilor de apă din România pentru a limita sistematic pagubele umane şi materiale generate de inundaţii. Datele oficiale arată că, în România, inundaţiile şi furtunile au dus la pierderea a 76 de vieţi omeneşti şi au provocat pagube de peste 1,66 miliarde euro, echivalentul a 2,1% din PIB. Acestea au afectat aproximativ 656.392 de hectare de terenuri agricole, 10.420 de kilometri de drumuri, 23,8 de kilometri de cale ferată, 9.113 de poduri şi picioare de pod şi 90.394 de fântâni.

Acţiunile propuse de către Guvern pentru finalizarea programului destinat domeniului Ape vizează: utilizarea infrastructurii verzi pentru prevenirea inundaţiilor prin preluarea soluţiilor oferite de ecosisteme naturale pentru gestionarea riscurilor generate de creşterea incidenţei evenimentelor extreme, dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor, măsuri care asigură eficacitatea intervenţiilor de prevenire a inundaţiilor sub forma infrastructurii verzi, respectiv realizarea de măsuri structurale de protecţie împotriva riscului la inundaţii, acolo unde infrastructura verde nu este suficientă, prin construirea ori reabilitarea infrastructurii de reducere a impactului unor fenomene meteorologice extreme.

Nu în ultimul rând, în domeniul Păduri se are în vedere protejarea fondului forestier naţional, prin eliminarea fenomenului defrişărilor şi acţiuni de reîmpădurire.

"Prioritatea '0' a Guvernului în materie de politică de mediu va fi aceea de protejare a fondului forestier naţional. Guvernul nu este şi nu a fost niciodată împotriva exploatării raţionale a fondului forestier din România. Dimpotrivă, lemnul este o resursă regenerabilă. O exploatare durabilă a pădurilor este esenţială în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform rezoluţiilor conferinţei privind schimbările climatice de la Paris. Dacă nu, vom folosi beton, oţel şi combustibili fosili, cu amprente ecologice mult mai mari. Însă guvernarea îşi propune, în primul rând, eliminarea fenomenului defrişărilor şi al exploatărilor iraţionale care agravează starea unor ecosisteme fragile. Cei care exploatează această resursă naturală vor fi obligaţi să respecte legislaţia în vigoare şi să oprească fenomenul de furt din patrimoniul naţional. De asemenea, Guvernul va demara programe ample de reîmpădurire care să contribuie la refacerea echilibrului ecosistemelor afectate", relevă Programul de guvernare 2018 - 2020.

Propunerile autorităţilor pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor sunt: elaborarea Strategiei Naţionale Forestiere 2018-2027, implementarea Strategiei Naţionale Forestiere 2018-2027 şi măsuri practice de diminuare a tăierilor ilegale de arbori.

Conform statisticii, suprafaţa totală a fondului forestier naţional al României este de 6,545 milioane hectare şi reprezintă 27,5% din suprafaţa ţării, media europeană fiind de 32%. Suprafaţa împădurită pentru fiecare locuitor este de 0,28 hectare, sub media europeană de 0,32 hectare.

Programul de guvernare 2018 - 2020 vizează, în acest an, respectarea unor angajamente, precum: deficit bugetar sub 3% din PIB şi datorie publică sub 60% din PIB, pe fondul unei creşteri economice de peste 5,5% şi continuarea strategiei de creştere a veniturilor. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)