Zonele rurale din România care nu sunt deservite de reţele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari cuprind 3.251 de localităţi, cu o populaţie totală de 939.438 de locuitori, arată datele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), instituţie care a publicat, joi, spre consultare publică, lista acestor amplasamente.

Lista finală a acestor localităţi a rezultat în urma unui proces de consultare publică iniţiat la solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) şi a corelării informaţiilor primite cu cele mai recente raportări de date statistice realizate de operatorii de comunicaţii electronice, având ca dată de referinţă 30 iunie 2017.

Potrivit sursei citate, în cadrul consultării publice din perioada 2 noiembrie - 1 decembrie 2017, un număr de 114 operatori de comunicaţii electronice au transmis informaţii către Autoritate cu privire la existenţa reţelelor de acces la puncte fixe (buclă locală) sau mobile.

"Zonele albe NGN' reprezintă localităţile care nu sunt acoperite de reţele de generaţie viitoare (Next Generation Network - NGN). Prin urmare, la 1 noiembrie 2017, conform declaraţiilor operatorilor, un număr de 3.251 de localităţi rurale (sate care aparţin de comune) din România nu erau deservite de reţele fixe cu viteze de 30 Mbps sau mai mari şi nici nu este prevăzut să beneficieze de o asemenea facilitate în următorii trei ani (până la data de 1 noiembrie 2020).

ANCOM precizează că 3.251 de localităţi din lista 'zonelor albe NGN' conţin 350.870 de gospodării şi au o populaţie totală de 939.438 de locuitori, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) de la cel mai recent recensământ al populaţiei, din 2011. Din acest total, 1.781 figurează ca fiind deservite de o reţea de comunicaţii electronice la puncte fixe care poate asigura conexiuni cu viteze de transfer a datelor (download) în regim 'best effort' de minim 2 Mbps, dar nu mai mult de 30 Mbps, iar un număr de 2.418 figurează ca fiind deservite de cel puţin o reţea de acces la puncte mobile de tipul 4G (LTE). Unele dintre aceste localităţi ar putea face obiectul unei scheme de ajutor de stat din partea MCSI, astfel încât să devină deservite de reţele cu viteze de 30 Mbps sau mai mari.

"ANCOM aduce la cunoştinţa operatorilor de comunicaţii electronice că, în eventualitatea în care vor instala reţele de comunicaţii electronice în cele 3.251 de localităţi din lista 'zone albe NGN', ar putea fi concuraţi de operatori care primesc finanţare publică pentru atingerea obiectivelor de acoperire din Agenda Digitală pentru România 2020. Operatorii de comunicaţii electronice au avut posibilitatea, în cursul consultării publice, să indice toate localităţile în care intenţionează, până la data de 1 noiembrie 2020, să realizeze investiţii private în reţele fixe cu viteze de 30 de Mbps sau mai mari", se arată într-un comunicat de presă al arbitrului telecom.

Schema de ajutor de stat care urmează a fi derulată vizează atingerea obiectivului specific O.S 2.1 'Extinderea şi dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă de mare viteză' - Axa prioritară 2 a Programului Operaţional Competitivitate. Fondurile publice vor fi folosite pentru construirea de reţele de comunicaţii electronice şi, eventual, de infrastructuri fizice asociate acestora, necesare în vederea furnizării de servicii de comunicaţii electronice în bandă largă de mare viteză în localităţile defavorizate din acest punct de vedere.

Pe data de 20 ianuarie 2018 expiră termenul la care pot fi transmise MCSI observaţii pe marginea întregii documentaţii aferente schemei de ajutor de stat pentru dezvoltarea infrastructurii şi reţelelor în localităţile din "zonele albe' din toate regiunile de dezvoltare ale României, cu excepţia regiunii de dezvoltare Bucureşti-Ilfov, corespunzătoare acţiunii 2.1.1 'Îmbunătăţirea infrastructurii în bandă largă şi a accesului la internet'.

AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinnescu, editor online: Irina Giurgiu)