Rovinieta s-ar putea scumpi cu 200% pentru cele 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masa autorizată între 3,5 şi 12 tone, potrivit unui proiect de ordonanţă guvernamentală, se arată într-un comunicat al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), remis, miercuri, AGERPRES.

"Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) atrage atenţia că proiectul de Ordonanţă a Guvernului pentru modificarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România afectează cel mai mult cele aproximativ 30.000 de autovehicule de transport marfă cu masă maximă autorizată între 3,5 tone şi 12 tone. Acestea vor trebui să plătească tarife de rovinietă pentru o zi de 12 euro, în creştere cu 33% de la 9 euro pentru vehiculele de peste 12 t, cu 71,42% de la 7 euro pentru vehiculele între 7,5 - 12t şi în urcare cu 200% de la 4 euro la 12 euro pentru vehiculele între 3,5 - 7,5t", spun oficialii UNTRR.

Cele peste 100.000 de autovehicule de transport marfă de peste 12 t (categoria F), vor plăti 12 euro în loc de 11 euro la vinieta de o zi, iar pentru rovinieta de 30 zile această categorie de autovehicule va plăti cu 5 euro în plus de la 55 la 60 de euro.

În principal, creşterea valorilor rovinietelor prin proiectul menţionat afectează cel mai mult autovehiculele din categoria C (între 3,5 - 7,5t) şi apoi autovehiculele din categoria D (între 7,5 - 12t).  

Proiectul publicat nu vizează nicio modificare pentru valorile rovinietelor pentru autoturisme (categoria A) şi nici pentru autovehiculele de transport persoane indiferent de numărul de locuri, sub sau peste 23 locuri (categoriile G şi H).

În prezent, la nivelul Comisiei Europene se discută modificarea Directivei 1999/62/CE prin directiva eurovignetei, prin care se urmăreşte implementarea conceptului de plată a taxelor pe kilometru şi nu pe timp, aşa cum se aplică în prezent în România.

CE consideră că măsura propusă în proiectul de directivă contribuie la aplicarea în mod consecvent a principiilor 'poluatorul plăteşte' şi 'utilizatorul plăteşte' în vederea generării de venituri şi a asigurării de finanţare pentru investiţiile viitoare în transporturi.

"În România, principala problemă este legată de dezvoltarea insuficientă a infrastructurii rutiere, astfel că cel mai probabil va fi solicitată o perioadă cât mai lungă de tranziţie până când România îşi dezvoltă infrastructura, dar care potrivit estimărilor actuale nu va putea depăşi anul 2027. Totodată, în România, astăzi nu se ţine cont de nivelul de poluare, în timp ce restul ţărilor taxează suplimentar acest aspect, în cadrul conceptului 'internalizarea costurilor externe', se mai arată în comunicat.

Tendinţa de taxare la kilometru a autovehiculelor comerciale de transport mărfuri s-a extins odată cu extinderea reţelei de autostrăzi şi drumuri expres, de la ţări cu tradiţie în taxarea pe autostrăzi precum Franţa, Italia, Spania, Germania, la ţări precum Austria, Cehia, Ungaria.

Unele dintre aceste ţări taxează autoturismele în funcţie de distanţa parcursă (Italia, Franţa) sau pe timp - prin viniete/stickere cu diferite valabilităţi (Austria, România, Ungaria) sau absolut deloc, cum este cazul Germaniei.

Germania intenţionează să introducă la 1 iulie 2018 o taxare de 130 euro pe an pentru autoturisme, însă pentru utilizatorii celor înmatriculate în Germania, statul va oferi posibilitatea deducerii acestei valori din impozitul anual. Acest aspect a determinat Austria să deschidă un proces împotriva Germaniei la Curtea Europeană de Justiţie pentru anularea acestei discriminări, deoarece utilizatorii autoturismelor cu alte numere de înmatriculare decât de Germania nu au nicio facilitate.

În România, taxarea pentru utilizarea celor peste 17.000 km de drumuri naţionale (autostrăzi - 748 km, drumuri europene, drumuri cu trei benzi de circulaţie, drumuri cu patru benzi de circulaţie, drumuri cu şase benzi de circulaţie), acelaşi autovehicul de 40t, cu mai mult de 5 axe, plăteşte între 11 euro/zi şi 1.210 Euro/an indiferent de numărul de kilometri parcurşi sau de nivelul emisiilor poluante.

Drumurile judeţene însumează aproape 35.400 km, iar cele comunale peste 33.100 km, ambele categorii au administratori diferiţi şi pot avea propriile tarife de utilizare a infrastructurii proprii, cât şi propriile portanţe, de obicei inferioare reţelei principale, precum şi propriile tarife pentru depăşirea acestor valori.

Un autoturism plăteşte astăzi în România 28 euro/an, în Austria 87,3 euro/an (Austria are o reţea de autostrăzi de 1.720 km), în Ungaria 140 euro/an (Ungaria are o reţea de autostrăzi de 1.500 km), în Bulgaria 50 euro/an (Bulgaria are o reţea de autostrăzi de 800 km), iar în Germania (reţeaua de autostrăzi are 13.000 km), dacă se va aplica de la 1 iulie 2018 sau din 2019, 130 euro/an.

"UNTRR susţine necesitatea accelerării ritmului de construire de autostrăzi în România, aceasta fiind o prioritate atât pentru sectorul transporturilor cât şi pentru întreaga economie naţională. Considerăm că autostrăzile trebuie construite în ordinea descrescătoare a costului de oportunitate, având în vedere rolul autostrăzilor de răspândire a dezvoltării de-a lungul regiunilor străbătute prin crearea de locuri de muncă, crearea unui mediu favorabil investiţiilor şi dezvoltării centrelor de producţie şi logistice, facilitarea turismului prin valorificarea zonelor turistice. Este evident că, înainte de orice alt punct din ţară, trebuie conectat Bucureştiul ca principal centru economic (tot ca prioritate în costul de oportunitate) cu reţeaua de autostrăzi din UE - Ungaria (Nagylak) prin Coridorul pan-european nr. IV. O autostradă care nu e conectată la o reţea nu îşi îndeplineşte funcşia de răspândire a dezvoltării de-a lungul regiunilor străbătute", se mai arată în comunicat. AGERPRES/(AS - autor: Florentina Cernat, editor: Mariana Nica, editor online: Simona Aruştei)