Economia românească ar putea creşte cu 8-9% în acest an, dublu faţă de cea mondială şi triplu raportat la cea europeană, susţine Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE).

'Ciclul de acomodare monetară s-a încheiat, dobânzile nu vor mai fi mici, dar vor fi rezonabile în raport cu aşteptările de creştere economică, care sunt foarte mari. Dacă te aştepţi ca economia mondială să urce cu 4%, nu am nici cea mai mică temere că economia românească nu va opera între 8 şi 9%. Nu am nici cea mai mică îndoială. În general, noi creştem, în ultima perioadă, cam de două ori mai mult decât economia mondială sau de trei ori mai mult decât cea europeană. Faptul că măsurile fiscale, cu lag-ul lor uzual, 6-9 luni, vor fi suport pentru creşterea economică, dobânzile mai mari vor fi suport pentru investiţii. Va fi o creştere susţinută şi de creditare', a declarat Adrian Mitroi, pentru AGERPRES.

El este de părere că economia mondială se află într-un format foarte bun, iar ţările care ne cumpără exporturile performează economic.

Potrivit acestuia, dacă vine o criză, aceasta va fi mai punctuală, mai sectorială.

'Criza o văd mai punctuală, mai sectorială, adresată în general industriilor care trebuie reformate, dar nu o văd la nivelul de macro-criză. Faptul că băncile centrale încep să-şi ia mâna de pe economie denotă un sentiment pozitiv. Mesajul de creştere a dobânzilor de politică monetară este pozitiv pentru economie. Aşteptările sunt, pe de o parte, inflaţioniste şi o poziţionare contra inflaţiei, contraciclică la inflaţie, dar sunt şi aşteptări de sustenabilitate a creşterii economice', a afirmat Mitroi.

În opinia profesorului, "unii se îngrozesc de inflaţie puţin prea repede şi mult".

'Unii se îngrozesc de inflaţie puţin prea repede şi mult, cum e şi banca centrală, şi atunci această temere ce ar putea să ne aducă inflaţia este mai degrabă o aşteptare inflaţionistă, te face să înăspreşti politica monetară, mai ales că te uiţi la partenerii tăi, la alte bănci centrale. Una foarte profitabilă este Banca Elveţiei, care, în încercarea de a ne proteja la un franc prea scump, tipăreşte franci, dar în timpul ăsta a devenit un fond de investiţii. Băncile centrale, mai ales din lumea dezvoltată, sunt fonduri de investiţii care cumpără risc, respectiv acţiuni, ETF-uri, obligaţiuni, chiar şi corporatiste. Băncile centrale sunt jucători importanţi şi pe piaţa riscului şi pe piaţa dobânzilor. Mie îmi dă un pic de temere asta. Nu ar trebui să facă aşa ceva, ci ar trebui să fie foarte conservatoare", a explicat acesta.

Adrian Mitroi crede că băncile centrale greşesc pentru că înăspresc politicile prea repede şi le acomodează prea târziu.

'Banca noastră este un exemplu bun pe acest subiect. Băncile centrale, în general, greşesc. Ele înăspresc politicile prea repede şi le acomodează prea târziu. Asta înseamnă că ele se vor întrece acum în reducerea stimulilor monetari, în mesajul transmis de peste ocean, în principal: 'S-a cam terminat cu favorabilitatea susţinerii monetare a economiei, aveţi şi stimuli fiscali, acum e timpul să vă descurcaţi şi de unii singuri'. Acest mesaj de bancă centrală pune presiune pe dobânzi, pe dolari în creştere, pe euro în creştere, pe petrol în creştere, pe aur în creştere. Bine că am luat o pauză de la activele digitale, care păreau o soluţie pentru cei cu foarte multă dorinţă la risc. Realitatea nouă în care trebuie să ne acomodăm este cea a volatilităţii, în special pe dobânzi, probabil mai puţin pe valute. Asta ne pune pe noi în postura să înţelegem mesajul dat de banca centrală', a adăugat Mitroi. AGERPRES/(A - autor: Florin Bărbuţă, editor: Oana Tilică, editor online Ada Vîlceanu)