România a atras în acest an 3,3 miliarde de euro din banii alocaţi prin programele speciale din agricultură şi dezvoltare rurală, sectorul "bifând" şi în 2017 prima poziţie la nivel naţional în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene.

Cu un grad de absorbţie de 99,9% din Fondul European de Garantare pentru Agricultură (FEGA), de 35% prin măsurile de dezvoltare rurală - PNDR 2020 - finanţate din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de aproape 6% prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014-2020 (POPAM), rezultatul obţinut în acest an este, în opinia ministrului Agriculturii, unul "bun, onorant şi onorabil", dar care solicită în continuare "multă atenţie, multă muncă şi stăruinţă".

"Anul recordurilor absolute", la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA)
"Anul 2017 a reprezentat un an al recordurilor absolute pentru Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care a realizat performanţe remarcabile în domeniul absorbţiei fondurilor europene, reuşind să plătească o sumă record de peste 3 miliarde de euro către fermieri, atât pentru schemele şi măsurile de sprijin finanţate din fonduri europene, cât şi pentru cele finanţate de la bugetul de stat", susţine directorul general al APIA, Adrian Pintea, în mesajul său de sfârşit de an.

Numai pentru Campania 2017 s-a autorizat la plată, începând cu data de 16 octombrie şi până în prezent, suma totală de 1,432 miliarde euro, din care plată regulară, adică diferenţa după plata avansurilor, a fost de 473,18 milioane euro pentru un număr de 604.772 fermieri.

Comisia Europeană a rambursat deja României suma de 1,772 miliarde de euro pe Pilonul I, care cuprinde fondurile gestionate de APIA, în creştere cu 17% faţă de anul financiar 2016, când rambursările au fost de 1,51 miliarde euro, conform declaraţiilor lunare de cheltuieli. Plafonul alocat României pentru plăţile directe finanţate din FEGA, pentru campania 2017, este de 1,801 miliarde de euro, ceea ce ridică rata de implementare anuală la 99,9%.

"Principalul obiectiv al APIA este cel de efectuare a plăţilor către fermieri, în termenele prevăzute de  legislaţia în vigoare, în mod echitabil şi transparent, în vederea dezvoltării sectorului agricol, a exploataţiilor vegetale şi de creştere a animalelor, cu respectarea tuturor cerinţelor comunitare în vigoare", susţin reprezentanţii APIA.

Cu toate acestea, în spaţiul public au apărut informaţii că România trebuie să returneze Comisiei Europene plăţi directe de 433 de milioane de euro, însă oficialii de la Agricultură spun că "este o dezinformare".

"Care este realitatea? Vorbim de fapt de un fond care se constituie printr-o prelevare de disciplină financiară de 1,35% din plăţile directe care se efectuează în mod normal şi care se distribuie ulterior, în condiţiile în care acest fond de rezervă nu a fost constituit. 433 de milioane de euro reprezintă bugetul total la nivel european, buget obţinut din contribuţiile tuturor ţărilor UE, iar România are din această sumă circa 17 milioane de euro, raportat la fondurile atrase de 1,77 miliarde de euro. Banii nu sunt pierduţi. Ţările implementează această disciplină financiară în mod diferit, iar România şi Bulgaria implementează doar din 2016 acest sistem, în timp ce Croaţia abia din 2022. Noi, până pe 15 februarie, vom transmite toate datele legate de acest sistem", a declarat recent, pentru AGERPRES, Alexandru Potor, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

În data de 30 octombrie, directorul general adjunct al APIA, Paul Kmen, preciza la o dezbatere pe teme agricole că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a adus în ţară 20 de miliarde de euro în zece ani, bani care au ajuns efectiv la fermierii români, în timp ce media suprafeţei exploatate a crescut de la cinci la peste zece hectare.

"În zece ani de activitate, APIA a adus în ţară 20 de miliarde de euro, bani care au ajuns la fermierii români. (...) Din punct de vedere al APIA, se vede un trend pozitiv în ceea ce priveşte media suprafeţei exploatate de fermieri în cei 10 ani. Dacă în 2007 media era undeva la 5 hectare, astăzi vorbim de peste 10 hectare. Sunt 9,5 milioane hectare solicitate la plată, la un număr de 884.000 de fermieri. APIA nu are măsuri directe de a impune şi de a stimula asocierea, dar prin măsuri indirecte faptul că s-a pornit de la o suprafaţă minimă de sub un hectar şi datorită măsurilor de sprijin care s-au dat formelor asociative s-a obţinut această asociere voluntară a fermierilor", afirma Kmen la acea dată.

* România, primul loc la nivel european pe partea de implementare a proiectelor din PNDR 2020
Oficialii MADR susţin că România a plecat iniţial de la locul 24, în momentul preluării mandatului la Agricultură de către Petre Daea, cu un stadiu al absorbţiei de 10,45%, reuşind o accelerare a implementării cu 13%, în primele şase luni din acest an, şi o clasare pe locul 15 la nivel european, ceea ce înseamnă recuperarea a 9 locuri pe partea de implementare.

"Aceste 13 procente ne situează pe primul loc la nivel european, în condiţiile în care ţările cele apropiate pe un grup de creştere situat între 9,4% şi 9,6% sunt Cehia, Letonia şi Estonia. Prin comparaţie, Germania are 5,6%, Polonia - 4,86%, Ungaria 3,93%", afirmă Alexandru Potor.

De asemenea, statistica MADR arată că, în 2017, România a fost de trei ori pe primul loc în accesarea fondurilor europene, în martie şi august la fondurile pe FEGA şi în trimestrul II la fondurile FEADR. De asemenea, în trimestrul II din 2017, un alt prim loc în clasamentul UE a fost ocupat de România, respectiv la absorbţia celei mai mari sume din FEADR, cu 313,7 milioane de euro, înaintea Poloniei, Italiei, Germaniei şi Franţei.

Însă, toate aceste creşteri sunt contabilizate doar pe primele şase luni din acest an pentru că abia în ianuarie va veni de la CE raportul final care va include şi trimestrul III.

"În trimestrul III, avem o creştere spectaculoasă şi vorbim de 623 milioane de euro, din care deja am încasat 471 de milioane de euro, sumă care nu a fost inclusă în datele prezentate. România este depăşită doar de Franţa şi Germania şi este urmată de Portugalia, Marea Britanie, Italia, Austria şi Polonia. (...) România este performer european la absorbţia de fonduri europene la dezvoltare rurală, la nivelul lunii iunie, pentru că se află pe locul trei în Uniunea Europeană la sume efectiv absorbite pe Pilonul II prin PNDR. Suntem în urma Franţei şi Germaniei, cu doar vreo 200 de milioane de euro", subliniază oficialul MADR, responsabil cu domeniul fondurilor europene.

În opinia acestuia, orice sumă adusă din fonduri europene sprijină bugetul naţional, iar mecanismul de rambursare este suficient de rapid şi de flexibil, astfel încât să asigure reintroducerea în economia naţională a sumelor care au fost cheltuite ca avans de către statul membru fără a produce un deficit.

Liderii de la Agricultură consideră că, în paralel cu obţinerea unor rezultate foarte bune privind absorbţia efectivă a fondurilor europene, România a primit şi confirmarea faptului că implementarea proiectelor realizate cu fonduri europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 a fost făcută în mod corect. Aceasta a reieşit în urma unui audit ce s-a încheiat cu un raport în care nu există observaţii sau recomandări pentru România.

"Strategia pe care am gândit-o pentru dezvoltarea agriculturii şi a mediului rural a fost aceea de a scoate pe piaţa din România fondurile disponibile măsurilor de investiţii din PDNR. Aceaşi abordare o vom aplica şi în anul 2018, când vom ieşi la începutul anului cu un pachet consistent de măsuri de finanţare a investiţiilor prin care să putem aloca fondurile disponibile din PNDR", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Potor.

La începutul anului 2017, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a stabilit o ţintă de absorbţie a plăţilor efectuate prin intermediul fondurilor europene, disponibile României prin PNDR 2020, în valoare totală de 1,4 miliarde de euro, însă a realizat plăţi în valoare de 1,55 miliarde de euro (fonduri din alocarea UE), plăţi aferente proiectelor de investiţii şi plăţilor compensatorii, depăşind astfel obiectivul propus.

Valoarea plăţilor efectuate de AFIR reprezintă un grad de absorbţie de peste 35% din alocarea financiară disponibilă, în timp ce, la sfârşitul anului 2016, gradul de absorbţie a fondurilor europene din cadrul PNDR 2020 era de 15%. Plăţile efectuate către beneficiarii PNDR 2020 numai în anul 2017 se ridică la 1,75 miliarde de euro (fonduri europene şi contribuţia de la bugetul de stat), în timp ce în perioada 2015 - 2016, AFIR a plătit numai 867 de milioane de euro.

Instituţia a selectat, în urma procesului de evaluare a solicitărilor de finanţare primite, 13.823 cereri în 2017, faţă de numai 6.673 cereri în perioada 2015 - 2016. De asemenea, numărul contractelor de finanţare încheiate cu beneficiarii PNDR 2020 ajunge la 14.641 în 2017, faţă de numai 5.081 în intervalul 2015 - 2016. Valoarea publică a cererilor de finanţare selectate de AFIR în 2017 este de 1,76 miliarde de euro, în creştere comparativ cu cele 1,25 miliarde de euro din perioada anterioară. Nu în ultimul rând, AFIR a semnat contracte de finanţare în valoare de 1,7 miliarde de euro, faţă de 791 milioane de euro în anii 2015 - 2016.

Reprezentanţii AFIR susţin că rezultatele din acest an nu ar fi fost posibile fără o informare corectă a beneficiarilor şi a solicitanţilor de fonduri europene şi fără îndrumarea şi sprijinul acordat de experţii Agenţiei. Totodată, simplificarea cadrului procedural şi elaborarea unor ghiduri clare şi transparente, dar şi participarea activă la conferinţe, seminarii şi întâlniri cu reprezentanţii comunelor şi ai potenţialilor beneficiari din spaţiul rural au avut un rol esenţial în atingerea obiectivelor propuse pentru 2017.

În cifre, la sfârşitul trimestrului al treilea din 2017, banii europeni din PNDR 2020 se pot contabiliza prin 93.445 hectare modernizate şi reabilitate pentru irigaţii, 2.481 de IMM-uri finanţate pentru investiţii non-agricole din mediul rural, 2.619 kilometri de drumuri comunale modernizate şi 9.800 de tineri fermieri susţinuţi pentru înfiinţarea de ferme.

Datele statistice ale AFIR mai arată că prin PNDR 2020 au fost înfiinţate 122 de unităţi de procesare a produselor din carne şi lactate şi 2.737 de oameni au fost angajaţi în locuri noi de muncă. Investiţiile finanţate prin PNDR 2020 au adus 1.118 de kilometri de reţea de alimentare cu apă în mediul rural, 2.104 kilometri de reţea de canalizare în mediul rural şi 647 de kilometri de drumuri agricole înfiinţate sau modernizate, iar 3,3 milioane de locuitori din mediul rural beneficiază de infrastructură rurală şi de patrimoniu cultural reabilitate. Trebuie menţionată şi suprafaţa exploataţiilor agricole finanţate prin PNDR 2020 - în jur de 216.127 hectare - şi sprijinul pentru 3.183 fermieri din zona montană.

De la demararea PNDR 2020, în anul 2015, şi până în prezent, AFIR a primit solicitări de fonduri europene în valoare de 6,92 miliarde de euro, iar valoarea totală a contractelor de finanţare încheiate se ridică la 2,93 miliarde de euro. AFIR a rambursat beneficiarilor programului sume în valoare publică de 2,62 miliarde de euro.

Alocarea financiară a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), acordată României prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) în perioada 2014 - 2020 este de 8,128 miliarde de euro. La aceasta, se adaugă contribuţia naţională, de la bugetul de stat, în valoare de 1,344 miliarde de euro.

* Măsuri de simplificare pentru creşterea absorbţiei fondurilor europene
Autorităţile susţin că în vederea fluidizării şi creşterii eficienţei implementării programului PNDR2020 au fost adoptate modificări importante, în comparaţie cu perioada anterioară de programare. Acestea au produs efecte semnificative în ceea ce priveşte simplificarea procedurilor, accelerarea fazelor de depunere, evaluare sau contractare, cu o reducere estimată a perioadei necesare de aproximativ 70%, înregistrând astfel o creştere a calităţii proiectelor şi a eficienţei programului.

Astfel, a fost introdusă posibilitatea de depunere online în vederea reducerii perioadei de timp şi a costurilor necesare pentru depunerea proiectelor, fiind elaborată şi actualizată continuu baza de date cu preţuri de referinţă pentru maşini, utilaje şi echipamente specializate care pot fi achiziţionate prin măsurile de investiţii aferente PNDR 2014 - 2020 în scopul reducerii poverii administrative la nivelul beneficiarilor. De asemenea, s-a redus şi numărul de documente solicitate la depunerea proiectelor şi s-a impus evaluarea continuă a proiectelor depuse în vederea scurtării termenelor de la depunere la contractare.

"A fost prelungit termenul de la notificarea selectării cererii până la contractare, în situaţiile în care avizele necesare încheierii contractului necesită termene mai lungi, au fost reduse perioadele de timp, atât în cazul avizării unor modificări în proiecte, cât şi în cazul avizării dosarelor de achiziţii, publicarea proiectelor de ghiduri ale solicitantului în forma finală, aprobată, cu cel puţin 7 zile calendaristice înainte de lansarea sesiunii de depunere a cererilor de finanţare având în vedere necesitatea unei perioade suficiente de consultare publică care să permită transmiterea de către toate părţile interesate a unor observaţii relevante, evitându-se astfel blocaje în implementare precum şi publicarea pe site-ul AFIR a ghidului solicitantului şi a documentelor de procedură aferente", precizează reprezentanţii AFIR.

Nu în ultimul rând a fost semnat un acord cu Fondul European de Investiţii (FEI) care prevede implementarea unui instrument financiar de creditare derulat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, prin care se facilitează accesul la finanţare al fermierilor şi întreprinzătorilor din mediu rural.

În schimb, obţinerea de avize şi autorizaţii necesare proiectelor de investiţii din cadrul PNDR şi derularea procedurilor de achiziţie a bunurilor, serviciilor, lucrărilor precum şi livrarea acestora la timp sunt încă probleme reale întâmpinate de beneficiari în acest an.

* Absorbţia fondurilor aferente POPAM 2014-2020, sub 6%
În cazul acestui program, la fel ca în programarea trecută, totul a început în relanti, deşi nu sunt sume foarte mari alocate din fonduri europene, respectiv 168,42 milioane de euro, rata de absorbţie ajungând la această dată abia la 6%.

"Suma pe POPAM este mică comparativ cu celelalte programe, în sensul că vorbim de numai 170 de milioane de euro, faţă de 8,1 miliarde de euro pe dezvoltare rurală şi 12 miliarde de euro pe plăţi directe. Şi cu toate că nu se prea vorbeşte despre acest sector, pentru mine sectorul pescuitului reprezintă o prioritate. Este o zonă importantă a ţării, care merită să fie mult mai susţinută, iar fondurile europene pot aduce această dezvoltare nu numai pe partea de pescuit, ci şi pe acvacultură. Ştim că programul nu este unul cu impact din punct de vedere financiar, dar este unul ambiţios pe partea de dezvoltare a zonelor de pescuit. Avem până în prezent o rambursare efectivă de 10 milioane de euro de la Comisia Europeană pe acest program. Locul 4 la nivel european pe implementare poate părea o discrepanţă la suma prezentată, dar sunt şi alte ţări care au astfel de sume mici, pentru că nu ne putem compara cu Spania, care are fonduri de un miliard de euro. Noi facem eforturi mari pentru implementare", a declarat, pentru AGERPRES, Alexandru Potor.

Acesta susţine că abia la data de 7 august 2017 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a fost desemnat Autoritate de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime 2014 - 2020 şi în luna octombrie a fost transmisă prima cerere de plată din FEPAM pentru Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime.

Valoarea totală a cheltuielilor declarate către Comisia Europeană a fost de 14,496 milioane de euro, iar suma solicitată CE a ajuns la 10,872 milioane de euro, la un curs valutar de 4,6003 lei/euro, ceea ce înseamnă că, procentual, suma solicitată în limita alocării reprezintă 6,46%.

Potrivit reprezentanţilor MADR, în 2017, rambursările de la Comisia Europeană au fost în valoare de 9,78 milioane de euro, iar rata de absorbţie efectivă de 5,8%, în timp ce în 2016 absorbţia a fost 0%, deoarece nu fusese încă acreditat MADR ca Autoritate de Management şi astfel nu a putut să depună cereri de plată la Comisia Europenă.

Până la data de 5 decembrie 2017, plăţile către beneficiari au fost în valoare de 14,84 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 8,81% din contribuţia FEPAM.

În luna noiembrie 2017 a fost depusă o a doua declaraţie de cheltuieli FEPAM, valoarea totală a cheltuielilor declarate fiind în valoare de 2,8 milioane de euro, din care contribuţia FEPAM este 2,1 milioane de euro.

"România şi Bulgaria sunt principalii actori ai UE la Marea Neagră şi de aceea cred că avem un cuvânt important de spus, atât pe partea de pescuit, cât şi pe partea de protecţia mediului. Ne propunem ca în viitoarea politică de pescuit să solicităm o alocare mai mare pentru sectorul de pescuit şi acvacultură pentru că sunt subfinanţate şi subdezvoltate în momentul de faţă. Extinderea flotei şi o mai bună abordare a sectorului de acvacultură de interior care nu pune presiune pe resursa sălbatică sunt două direcţii de viitor pe aceste program", a subliniat secretarul de stat în MADR.

AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Oana Tilică, editor online: Irina Giurgiu)