Proiectul de buget pentru anul 2018 este un act normativ premergător disponibilizărilor colective în cadrul administraţiei publice locale şi centrale, consideră Sindicatul Naţional al Funcţionarilor Publici (SNFP).

"Atragem atenţia că sumele proiectate pentru cheltuielile de personal aferente anului 2018 (care au crescut cu un procent mult mai mic decât necesarul) vor obliga angajatorii publici să aplice dispoziţiile art. 5 din OUG 90/ 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare în anul 2018..., în sensul că, pentru a se putea încadra în buget şi pentru a plăti integral drepturile de natură salarială, vor fi nevoiţi să aprobe numărul maxim de posturi în funcţie de sumele alocate pentru cheltuielile cu personalul. Prin urmare, creşterea salariului minim pe economie precum şi majorarea salariului brut al angajaţilor pentru a nu li se diminua salariul net ca urmare a aplicării noilor reglementări din Codul Fiscal ar obliga angajatorii să aloce pentru cheltuielile de personal un buget mult mai mare decât cel indicat prin proiectul de act normativ privind bugetul pentru anul 2018", reiese dintr-un comunicat al SNFP remis, marţi, AGERPRES.

În context, SNFP face apel către toţi parlamentarii pentru a analiza şi a hotărî majorarea fondului de salarii în vederea prevenirii concedierilor colective din administraţia publică.

Proiectul bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 este dezbătut, începând de luni, în plenul Parlamentului iar votul final este programat pentru 21 decembrie.

Comisiile reunite de buget-finanţe ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat, vineri, cu 17 voturi pentru şi 14 împotrivă, raportul asupra proiectului de buget de stat pe 2018.

Proiectul bugetului de stat pentru 2018 este construit pe o creştere economică de 5,5%, un curs mediu de 4,55 de lei pe euro şi un câştig mediu salarial lunar de 2.614 lei. Deficitul bugetar cash este estimat la 2,97% din PIB, în timp ce deficitul ESA este 2,96% din PIB.

Bugetul asigurărilor sociale de stat este programat pentru anul 2018 cu un excedent în sumă de 191,071 milioane lei, care reprezintă rezultatul financiar al sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, veniturile totale fiind estimate la 62,9 miliarde lei, iar cheltuielile la 62,71 miliarde lei.

Pentru anul 2018, din totalul veniturilor bugetare, 88% urmează să se încaseze din contribuţiile pentru asigurări sociale ale sistemului public de pensii, 0,2% din venituri nefiscale şi 11,8% subvenţii primite de la bugetul de stat, se menţionează în expunerea de motive a proiectului.

Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018 au fost stabilite avându-se în vedere cotele de contribuţii sociale, reglementate de Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: 25% cota de contribuţii de asigurări sociale datorată de persoanele fizice care au calitatea de angajaţi; cotele de contribuţie de asigurări sociale datorate de angajatori de 4% pentru condiţiile deosebite de muncă şi 8% pentru condiţii speciale de muncă; cota de 5% din contribuţia asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori, distribuită pentru sistemul asigurărilor de accidente de muncă şi boli profesionale; modificarea bazei de calcul a contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activităţi independente, în sensul stabilirii la un venit cel puţin egal cu salariul minim brut pe ţară, independent de nivelul venitului realizat de către asigurat, conform Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; 3,75% cota de contribuţie la fondul de pensii administrat privat (Pilonul II), reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Sistemul asigurărilor pentru şomaj este programat în anul 2018 cu un excedent de 318,857 milioane lei. Din totalul veniturilor bugetare, 1,325 miliarde lei sunt aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj (61,3%) şi 838,082 milioane lei aferente fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale (38,7%). AGERPRES/(AS - autor: Cătălin Trandafir, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)