Anul 2017 a fost, cu siguranţă, unul dintre cei mai agitaţi din existenţa Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). După surprinzătoarea demisie a lui Cătălin Marinescu, anunţată în luna martie a acestui an, la şefia arbitrului telecom a fost numit Adrian Diţă, cel care avea să producă foarte multe valuri şi nemulţumiri atât în interiorul instituţiei, cât şi în exterior.

Finalul de an îl aduce în fruntea ANCOM pe fostul premier demis şi fostul ministru al Comunicaţiilor, Sorin Grindeanu. O numire la fel de surprinzătoare ca şi demisia lui Cătălin Marinescu, în condiţiile în care la momentul plecării din fruntea Guvernului, contrele fostului premier cu şeful de partid au depăşit, în cele mai multe rânduri, limitele unei simple nemulţumiri.

Marinescu - out, Diţă - in and out, Grindeanu - in

Începutul de an îl găseşte la conducerea ANCOM pe Cătălin Marinescu, unul dintre cei mai eficienţi şefi care s-au perindat în fruntea autorităţii. Lucrurile păreau că îşi urmează făgaşul normal şi nimic nu anunţa decizia din martie, atunci când acesta şi-a anunţat demisia... Motivaţia deciziei a fost preluarea funcţiei de şef al Diviziei de Strategie a Uniunii Internaţionale de Telecomunicaţii (ITU).

La o distanţă de aproape două luni de la plecarea lui Marinescu, este anunţată propunerea premierului Sorin Grindeanu pentru conducerea ANCOM, în persoana lui Adrian Diţă.

Acest pas este făcut după ce Guvernul de la acea vreme adoptă o Ordonanţă de urgenţă de modificare a Legii de funcţionare a ANCOM, prin care preşedintele şi vicepreşedinţii Autorităţii urmează să fie numiţi la propunerea Executivului, cu aprobarea plenului Parlamentului, excluzându-l astfel pe şefului statului din procedură.

Decizia nu trece neobservată de Administraţia Prezidenţială care, pe 28 aprilie, declară, prin vocea purtătorului de cuvânt al preşedintelui, Mădălina Dobrovolschi, că adoptarea OUG pentru modificarea procedurii de numire a conducerii ANCOM reprezintă un alt semnal îngrijorător privind modul netransparent în care acţionează Guvernul.

Adrian Diţă preia atribuţiile de şef al ANCOM în cursul lunii mai, iar după o lună de la instalare este convocat la Comisia pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor pentru a da explicaţii pe marginea deciziilor controversate pe care le-a luat. Una dintre hotârârile care au provocat stupoare a fost cea de concediere a celor doi vicepreşedinţi din ANCOM - Eduard Lovin şi Bogdan Iana, printre cei mai importanţi oameni din fosta echipă de conducere a arbitrului telecom.

Oficialul ANCOM răspunde pozitiv invitaţiei pentru audieri, dar în ultimul moment nu se prezintă, invocând motive medicale. Într-un interviu acordat AGERPRES, Adrian Diţă a explicat motivul absenţei: ''A fost o convocare destul de intempestivă şi cu un caracter pe care l-am înţeles din textul pe care l-am primit. Am confirmat imediat, dar pur şi simplu am avut o situaţie medicală inedită, o sinuzită acută care s-a manifestat cu o zi înainte. N-am avut efectiv posibilitatea, nu aveam nici voce''.

În replică, preşedintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaţilor, deputatul USR Cătălin Drulă declara pentru AGERPRES că preşedintele ANCOM a sfidat convocarea la audieri şi se intenţionează constiturea unei comisii de anchetă a Parlamentului, deoarece "şeful autorităţii este sub control parlamentar şi trebuie să dea explicaţii".

Prima apariţie publică a şefului ANCOM s-a petrecut, în prima lună de toamnă, alături de premierul Mihai Tudose, cu ocazia anunţului referitor la crearea unui sistem integrat de alertă pentru avertizarea populaţiei înaintea situaţiilor de risc major - RoAlert. De altfel, pe acest subiect s-a discutat îndelung şi la Guvern, acolo unde premierul Tudose i-a convocat, la jumătatea lunii septembrie, pe şefii ANCOM, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

După aproape şase luni petrecuţi în fruntea ANCOM, Adrian Diţă demisionează şi lasă vacant locul în fruntea Autorităţii.

La scurt timp, Guvernul îl nominalizează pe Sorin Grindeanu la funcţia de preşedinte al ANCOM, iar pe 24 octombrie acesta este avizat favorabil de Comisia economică, industrii şi servicii din Senat şi Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor.

În aceeaşi zi, fostul premier anunţă că intenţionează să îşi retragă contestaţia faţă de excluderea din PSD şi că a mers pe linia "de a nu mai face politică, în perioada următoare".

ANCOM - strategii pe serviciile poştale şi alocări de multiplexuri tv

La începutul anului, Autoritatea publică în dezbatere publică proiectul de strategie privind serviciile poştale din România pentru perioada 2017-2020, document care urmăreşte, în principal, promovarea intereselor utilizatorilor de servicii poştale, asigurarea dreptului de acces la serviciul universal, promovarea concurenţei şi încurajarea investiţiilor, respectiv promovarea inovaţiei.

O lună mai târziu, Autoritatea anunţă consultare publică pentru piaţa serviciilor poştale cu privire la condiţiile de acces la reţeaua Poştei Române.

Tot pe domeniul poştal, instituţia precizează, în 17 februarie, că valoarea costului net aferent furnizării serviciilor din sfera serviciului universal, în 2015, nu trebuie compensată în cazul Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) şi nu reprezintă, astfel, o sarcină injustă pentru operatorul poştal.

Recent, ANCOM a anunţat că serviciile care au ca obiect volume mari de trimiteri poştale vor fi excluse din categoria serviciilor poştale aflate în portofoliul Companiei Naţionale "Poşta Română" (CNPR), aflate în sfera serviciului universal, începând cu 1 ianuarie 2018. Această decizie, dar şi altele care vizează costul net rezultat din furnizarea serviciului universal, a fost adoptată în cadrul Consiliului Consultativ al arbitrului telecom.

CNPR este furnizorul de servicii poştale din sfera serviciului universal desemnat pentru perioada 1 ianuarie 2013 - 31 decembrie 2018 şi are dreptul de a solicita compensarea costului net.

În decursul lunii ianuarie, ANCOM anunţă companiile interesate să participe la cea de-a patra licitaţie pentru multiplexurile de televiziune digitală terestră nealocate în procedurile anterioare că pot depune oferte până pe 27 ianuarie, şi că, cel târziu în 13 februarie, vor fi anunţaţi câştigătorii. În urma licitaţiei, au fost acordate două noi multiplexuri de televiziune digitală societăţilor M Plus Investments SRL din Iaşi, respectiv Nova Media SRL din Timişoara.

Taxa minimă de licenţă, care reprezintă preţul de pornire în cadrul licitaţiei pentru fiecare dintre cele două multiplexuri naţionale, este de 300.000 de euro, iar pentru multiplexurile regionale şi locale aceasta variază între 1.000 de euro pentru un multiplex alocat la nivelul unei localităţi care nu este reşedinţă de judeţ şi 10.000 euro. Taxele de licenţă au fost stabilite de Guvern în luna februarie 2014.

Până la momentul respectiv, arbitrul pieţei telecom organizase trei licitaţii pentru acordarea de multiplexuri digitale terestre, respectiv în iunie 2014, februarie şi mai 2015.

România a început, la data de 17 iunie 2015, tranziţia la sistemul de emisie digitală terestră a programelor de televiziune, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - Radiocom anunţând că demarează etapa de testare a implementării televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

Odată cu participarea la Conferinţa Regională pentru Radiocomunicaţii (RRC) de la Geneva în 2006, România a semnat, alături de aproximativ 100 de alte state, un Acord care prevede că nicio emisie de televiziune analogică terestră nu va mai fi protejată după data de 17 iunie 2015, locul acestora urmând să fie luat de transmisiile digitale de televiziune.

Guvernul a aprobat, pe 10 iunie 2015, o Ordonanţă de Urgenţă care conţine măsuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional.

La jumătate lunii decembrie, ANCOM anunţă că toate cele 676 de localităţi fără reţele de comunicaţii (botezate "zone albe") incluse în licenţele de comunicaţii mobile acordate în anul 2012 au fost acoperite, iar operatorii implicaţi în acest proces de tehnologizare şi-au îndeplinit obligaţiile de acoperire în toate localităţile care le-au revenit conform licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio. Astfel, în cadrul licitaţiei de spectru desfăşurată în anul 2012, Autoritatea a impus operatorilor care au dobândit drepturi de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de frecvenţe sub 1 GHz (800 MHz şi/sau 900 MHz) - Telekom Mobile, Orange, RCS&RDS şi Vodafone - obligaţia de a acoperi fiecare un anumit număr din cele 676 de localităţi nedeservite cu reţele de comunicaţii mobile de bandă largă, proporţional cu resursele de spectru câştigate.

Până la data de 5 aprilie 2016, Vodafone şi Orange au avut, fiecare, obligaţia de a acoperi câte 225 de localităţi rurale, Telekom Mobile 169, iar RCS&RDS un număr de 57.

În a doua jumătate a anului 2012, ANCOM a organizat procedura de selecţie în urma căreia care au fost acordate drepturile de utilizare a frecvenţelor radio în benzile de 800 MHz, 900 MHz, 1800 MHz şi 2600 MHz pentru furnizarea de reţele publice de comunicaţii electronice şi de servicii de comunicaţii mobile - voce şi date, până în anul 2029. Pentru prima dată în România, licenţele de utilizare a frecvenţelor radio s-au acordat printr-o procedură de selecţie competitivă. Preţul de pornire pentru taxa de licenţă aferentă fiecărui bloc de frecvenţe din cele patru benzi a fost stabilit prin hotărâre de Guvern, taxele de licenţă stabilite în urma licitaţiei având o valoare totală de peste 682 milioane de euro.

Toate licenţele de utilizare a spectrului de frecvenţe obţinute în urma licitaţiei sunt valabile în perioada 2014 - 2029.

Piaţa telecom din România, în cifre oficiale

Statisticile întocmite de ANCOM au continuat să confirme, încă o dată, că România rămâne o piaţă sustenabilă, ofertantă şi în continuă expansiune, iar beneficiarii din ce în ce mai numeroşi. Astfel, la capitolul vitezelor medii de download, în 2016, s-a înregistrat o creştere de 78% la Internet fix, şi de 35% la conexiuni mobile, potrivit raportului de date statistice publicat de ANCOM pe 16 martie.

Pe segmentul utilizatorilor de servicii de telefonie mobilă, un raport publicat recent de Autoritate arată că numărul de cartele active a ajuns în România la 22,2 milioane, în primul semestru din 2017, în scădere cu 1,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016, iar în medie un utilizator activ a vorbit într-o lună patru ore şi 14 minute şi a transmis 59 de mesaje SMS.

Conform ANCOM, din totalul cartelelor active înregistrate în intervalul ianuarie - iunie, 11,8 milioane erau utilizatori pe bază de abonament (+7% faţă de anul anterior), iar 10,4 milioane utilizatori pe bază de cartele preplătite active (-10%).

În plus, la capitolul numărului de abonaţi la serviciile de televiziune, statistica publicată pe 29 noiembrie relevă că aproximativ 98% din totalul gospodăriilor din România beneficiau, în prima jumătate a acestui an, de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale furnizate contra-cost, fiind înregistraţi peste 7,3 milioane de abonaţi, în creştere cu 2,5% faţă de aceeaşi perioadă din 2016.

Aceleaşi date arată că, din totalul raportat, majoritatea (4,9 milioane) sunt abonaţi prin reţele de cablu, 2,4 milioane sunt abonaţi prin reţele satelit (DTH), iar 106.000 sunt abonaţi prin tehnologie IP (IPTV).

Rapoartele de date statistice ale Autorităţii au vizat, de asemenea, şi cuantificarea numerelor de telefon portate dintr-o reţea în alta. Astfel, din cele mai recent date, publicate la jumătatea lunii octombrie, reiese că, în cei nouă de portabilitate, în România 4,256 milioane de numere de telefon şi-au schimbat operatorul, dar nu şi utilizatorul.

Din data de 21 octombrie 2008, când a fost lansat acest serviciu, şi până la jumătatea lunii octombrie 2017 au fost portate peste 3,562 milioane de numere de telefonie mobilă şi 694.788 numere de telefonie fixă.

''Roam like at home'' şi pregătiri pentru frecvenţele 5G

Momentul mult aşteptat al intrării în vigoare al măsurii privind taxarea la tarif naţional a convorbirilor în întreaga Uniune Europeană are loc în 15 iunie. Este momentul în care românii, şi nu numai, care călătoresc în interiorul Uniunii Europene (UE) şi în ţările din Spaţiul Economic European vor plăti convorbirile, mesajele şi SMS-urile la tarife naţionale.

"Începând cu data de 15 iunie 2017, minutele, SMS-urile şi datele consumate în roaming în interiorul Uniunii Europene (UE) şi ţărilor din Spaţiul Economic European (SEE) se vor scădea din resursele naţionale incluse. După epuizarea acestora, consumul va fi tarifat la fel ca în România, în afara propriei reţele, dar în limitele unei utilizări rezonabile. Se realizează astfel trecerea completă la 'Roam like at home', sistemul de tarifare european menit să protejeze utilizatorii de grija facturii de roaming în ţările UE, dar şi în Norvegia, Islanda şi Liechtenstein (SEE)", a explicat, la momentul respectiv, arbitrul pieţei locale telecom.

O precizare importantă este că pentru a beneficia de 'Roam like at home' clienţii existenţi nu trebuie să-şi achiziţioneze un nou plan tarifar sau să îşi reînnoiască abonamentul în vigoare. În schimb, nu vor beneficia de aceste servicii clienţii care aleg în mod expres un plan tarifar alternativ pentru serviciul de roaming în UE/SEE. Totuşi, clienţii care au făcut o astfel de alegere au dreptul să revină la ''Roam like at home'' fără niciun cost suplimentar.

În ceea ce priveşte serviciile de Internet - date (MB/GB), ca regulă generală, datele (MB/GB) consumate în roaming în UE/SEE se scad, până la epuizarea lor, din datele naţionale incluse, după care se aplică tarifele din România. Totuşi, în cazul planurilor tarifare cu date nelimitate, furnizorii pot stabili o limită de date (MB/GB) care pot fi consumate în roaming în UE/SEE fără costuri, urmând să aplice după epuizarea acesteia un tarif de maxim 7,7 Euro/GB (0,0077 Euro/MB), fără TVA. Află mai multe detalii despre cum va fi tarifat consumul de date în roaming aici, precizează ANCOM.

Cu o săptămână înainte de intrarea în vigoare a noilor prevederi europene privind aplicarea tarifelor naţionale la în interiorul ţărilor din UE, ANCOM propune menţinerea tarifelor în reţelele de telefonie fixe şi mobile. În acest sens, instituţia precizează că operatorii de telefonie fixă identificaţi în România, cu putere semnificativă de piaţă, trebuie să practice tarife pentru apelurile la puncte fixe de maximum 0,14 eurocenţi/minut (fără TVA), în timp ce în cazul serviciilor de terminare a apelurilor la puncte mobile în reţelele publice de telefonie, tariful nu trebuie să depăşească 0,96 eurocenţi/minut (fără TVA).

Lista operatorilor de telefonie fixă cărora urma să li se aplice măsurile de reglementare propuse cuprindea societăţi, precum: Digital Cable Systems, Euroweb România, Ines Group, RCS&RDS, Orange România, Telekom Mobile Communications, Telekom România Communications, Vodafone România sau Societatea Naţională de Radiocomunicaţii - SNR.

La distanţă de cinci luni de la respectiva propunere, noul preşedinte al ANCOM, Sorin Grindeanu, a declarat, la o dezbatere privind transparenţa costurilor de telefonie mobilă şi internet organizată de Comisia economică, industrii şi servicii din Senat, că Autoritatea vrea să reducă tarifele de terminare cu 12,5%, de la 0,96 de eurocenţi pe minut la 0,84 de eurocenţi pe minut, ceea ce va duce la o factură mai mică pentru utilizatori. 'Până la sfârşitul anului îl punem în dezbatere publică şi parcurgem toţi paşi. Eu sper că până la jumătatea lunii martie să intre în vigoare", a spus Grindeanu.

Pe de altă parte, pe 21 iulie, ANCOM anunţă prelungirea perioadei de consultare publică privind noile drepturi de utilizare a spectrului radio pentru implementarea tehnologiilor 5G.

Pe acest subiect, vicepreşedintele ANCOM, Eduard Lovin, preciza, în cadrul unei conferinţe de specialitate, la scurt timp după revenirea în cadrul instituţiei, că studiile preliminare pentru 5G au fost demarate încă din primăvara acestui an, licitaţia pentru aceste frecvenţe urmând să se finalizeze, probabil, pe parcursul anului 2019.

Totodată, Lovin a afirmat că Legea infrastructurii are nevoie urgentă de normele de aplicare pentru o viitoare dezvoltare a reţelelor de comunicaţii, dar şi de o modernizare a celor existente.

O consultare publică pe legislaţia secundară pentru implementarea Legii infrastructurii reţelelor de comunicaţii electronice a fost demarată de ANCOM în data de 7 august 2017. Conform documentului, furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care exercită dreptul de acces pe proprietatea publică sau privată aveau obligaţia de a transmite Autorităţii, până pe 21 septembrie 2017, prin intermediul aplicaţiei informatice dedicate, o serie de informaţii, precum copie de pe fiecare contract de acces sau documentele care le modifică ori completează.

Nu în ultimul rând, o altă iniţiativă ANCOM, anunţată în data de 2 noiembrie, s-a referit la demararea unei dezbateri publice pentru actualizarea listei cu localităţi din "zonele albe", ce cuprinde 4.117 localităţi. În aceste localităţi există 525.297 de gospodării şi o populaţie totală de 1.422.865 de locuitori.

Consultarea publică, ce urma să se încheie pe data de 1 decembrie 2017, a fost iniţiată la solicitarea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), entitate care urmează să deruleze o schemă de ajutor de stat pentru construirea, din fonduri publice, de reţele de comunicaţii electronice şi, eventual, de infrastructuri fizice asociate acestora. AGERPRES/(AS - autor: Daniel Badea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Gabriela Badea)