Guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), Anca Dragu, consideră că furtul miliardului de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova a reprezentat o traumă pentru întreaga economie a acestui stat şi susţine că, atât banca centrală de la Chişinău, cât şi autorităţile moldovene, trebuie să adopte măsuri pentru ca "un asemenea moment să nu se repete vreodată".

Într-un interviu acordat AGERPRES, Anca Dragu şi-a manifestat îngrijorarea faţă de nivelul scăzut de intermediere financiară din Republica Moldova, arătând că valoarea creditelor acordate de sistemul banca raportată la Produsul Intern Brut este de patru ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Totodată, oficialul BNM a vorbit şi despre perspectiva de aderare la Uniunea Europeană, care ar trebui să plaseze Republica Moldova în topul preferinţelor investitorilor străini. Ea consideră că investitorii care nu investesc acum în Moldova vor regreta peste cinci-zece ani.

Din punctul de vedere al guvernatorului Băncii Centrale a Moldovei, domeniile IT şi energie sunt cele mai atractive pentru firmele interesate să se dezvolte în stânga Prutului.

AGERPRES: Sunt trei luni de când aţi preluat funcţia de guvernator al Băncii Naţionale a Republicii Moldova. Cum aţi descrie situaţia economică a acestei ţări şi în mod special sistemul bancar al Republicii Moldova?

Anca Dragu: În primul rând, bine aţi venit la Banca Naţională a Moldovei, la Chişinău. Da, sunt aproape trei luni de când am devenit guvernator al Băncii Naţionale. Situaţia economică, în general, pot spune că pentru 2024 ne uităm la o creştere economică estimată de circa 3- 3,5%, deci creştere în termeni reali a Produsului Intern Brut (PIB), o consolidare fiscală şi, cel mai important, ne uităm la o inflaţie care rămâne undeva la sub 5%. 5% este ţinta pe care o are Banca Naţională a Moldovei, iar, prin politica monetară, prin regimul de politică monetară, noi trebuie să ne situăm într un coridor în jurul acestei ţinte de +/- 1,5%. Cele mai recente date arată că inflaţia pe luna februarie este la 4,3%. Deci confortabil în coridor. Acest lucru ne-a permis ca, încă din februarie, să reducem rata de politică monetară, rata de bază. Asta a însemnat pentru economie reducerea costurilor pentru toate creditele bancare, şi cele în derulare şi cele noi.

Ca atare, ne aşteptăm să vedem o majorare, o dinamizare, o creştere graduală a activităţii de intermediere financiară, pentru că aici mă uit eu, la nivelul acesta de intermediere financiară, respectiv creditul raportat la PIB, care este undeva la circa 20-23%. Este puţin cam puţin. Media la nivelul Uniunii Europene este undeva la aproape 90% sau 87% din produsul mediu al UE. Înseamnă că e loc de mai bine. Înseamnă că atât băncile, cât şi agenţii economici trebuie să aibă un dialog mai aplicat, să înţeleagă fiecare ce vrea cealaltă parte. Vedem o cerere de credit relativ scăzută, în contextul în care ratele dobânzilor au fost foarte mari. Inflaţia a ajuns chiar la 34% în octombrie 2022, iar dobânda de politică monetară a ajuns la circa 20%. La aceste costuri, cu siguranţă, apetitul pentru creditare era unul foarte scăzut. Deci, pe scurt, creşterea economică şi coordonatele macro-economice, variabilele macro-economice, aş putea spune că sunt bune, stabile, oferă perspectivă şi oferă condiţii de investiţii foarte bune în Republica Moldova.

Mai mult, această nouă perspectivă de a începe negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană ne plasează şi ar trebui să ne plaseze în topul preferinţelor investitorilor. Eu tot spun că celor care nu investesc acum în Moldova le va părea rău peste cinci-zece ani.

AGERPRES: Securitatea Republicii Moldova permite acum atragerea de investitori străini?

Anca Dragu: Ştim foarte bine că aspectele de securitate sunt o problemă pentru mai multe state din zonă. Da, suntem la graniţă cu acest război, dar cred că există şi condiţii care să asigure securitatea investiţiilor, în măsura în care este posibilă în contextul general. Şi mai cred eu că un nivel ceva mai ridicat de risc asigură şi un nivel mai ridicat de atractivitate a investiţiei şi de profitabilitate. Acesta este jocul investiţiilor.

AGERPRES: Ar fi necesare în momentul de faţă nişte măsuri speciale pentru încurajarea creditării?

Anca Dragu: Cred că în primul rând este important ca Banca Naţională să-şi atingă obiectivul principal, acela de asigurare a stabilităţii preţurilor, adică o inflaţie la un nivel rezonabil, care să asigure un cost al creditării la un nivel rezonabil, pentru că la nivel de rată de dobândă de 20-30%, cum spuneam mai devreme, nu poţi funcţiona. Deci stabilitatea acestor variabile macro-economice, inflaţie, o traiectorie fiscală predictibilă, acestea sunt condiţiile esenţiale pentru investiţii.

Apoi, vorbim de o serie de instrumente la nivelul Guvernului, care există, desigur. Noi, aici, la Banca Naţională, ne uităm la dialogul cu sectorul bancar, cu băncile şi încercăm să înţelegem ce au ei nevoie pentru a creşte această creditare. Ştim că sectorul privat, mediul antreprenorial, are o cerere scăzută pentru credit. Am cerut colegilor din bancă să facem analize, să înţelegem exact care este motivul cererii scăzute şi care este, în general, motivul respingerii cererilor care ajung în faza de aplicaţie de cerere de credit. Suntem la o fază de analiză. Reducerea costului este certă, evidentă şi se întâmplă. Pentru 2024, anticipăm ca ratele dobânzilor să rămână la un nivel în această zonă, inflaţia să rămână undeva la sub 5%. Deci acestea sunt condiţii favorabile investiţiilor.

Concret, cum să deblocăm aceste mecanisme? Eu mă tot gândesc şi le spun colegilor că va veni partea de cofinanţare, vor veni fondurile de preaderare şi atunci companiile private vor trebui să acceseze aceste granturi. Acestea ajută la creşterea economiei şi la atingerea acestui proces de convergenţă cu media din ţările Uniunii, or, în momentul în care firmele trebuie să folosească granturile europene, au nevoie şi de cofinanţare. Ştim din experienţa altor state care au devenit deja membre ale Uniunii - România, Bulgaria, Croaţia - că în faza aceasta de preaderare, cofinanţările nu au fost uşor de obţinut. Şi am observat în practică şi faptul că băncile şi autorităţile de management ale fondurilor europene foloseau indicatori diferiţi de evaluare a unui proiect de finanţare. Eu vreau să pregătim băncile ca, într o perioadă de termen scurt/ mediu, să îşi cunoască foarte bine clienţii, clienţii bancari, firmele pe care le are fiecare bancă în portofoliu, şi să poată identifica aceste firme care se pot finanţa. Ştim situaţia aceasta a firmelor. Unele sunt nebancabile pentru că au capitaluri scăzute sau datorii mari şi atunci, dacă din timp avem acest dialog şi cu băncile, şi cu firmele... şi eu îmi asum aici, la Banca Centrală, să organizez acest dialog. Atunci cred că vom fi mult mai bine pregătiţi, astfel încât planurile de preaderare chiar să ajungă în economia Moldovei şi să facă o diferenţă.

AGERPRES: Vorbiţi de o inflaţie controlată. De unde putea veni un eventual pericol, o eventuală ameninţare la adresa stabilităţii preţurilor aici, în Republica Moldova?

Anca Dragu: Vestea bună este că această dependenţă de gazul rusesc, dependenţa totală pe care am văzut-o până acum doi ani, s-a terminat. Republica Moldova, graţie sprijinului din partea Uniunii Europene, inclusiv România a ajutat foarte mult, este acum conectată la reţelele de electricitate din Uniunea Europeană, la gaz care vine dintr-o altă sursă, depozite de gaz care se constituie şi în Uniune. În momentul în care avem această situaţie în domeniul energetic, cea mai vulnerabilă problemă pentru toate statele, de fapt, pentru că multe state din zonă şi din Uniunea Europeană sufereau de această dependenţă... dar în acest moment un push inflaţionist din partea energiei este mai puţin posibil, mai puţin probabil. Evoluţiile, aşa cum sunt acum în scenariile de bază, arată riscuri controlabile, dar riscurile care apar pentru Republica Moldova, în condiţiile unor derapaje severe, ele ar avea un impact similar asupra oricărei economii din zonă, şi mai dinspre vest, mai dinspre est. Noi nu avem în scenariul de bază nişte riscuri de natură majoră şi vedem contextul internaţional care asigură o reducere graduală a preţurilor la materii prime. Asta ne ajută foarte mult pe noi şi toate ţările, de altfel, pentru a diminua inflaţia şi, în general, şi o cerere mai scăzută. Şi cererea scăzută reprezintă un factor care nu va stimula inflaţia, cel puţin până în 2024. Deci motorul principal. Dacă dumneavoastră întrebaţi de factori de altă natură, atunci îmi e greu să fac acest comentariu, dar, în ceea ce priveşte factorii economici, aici avem o prognoză, să zic aşa, optimistă.

AGERPRES: Vorbeaţi de regretul pe care ar putea să îl aibă investitorii străini care ar putea să investească în momentul de faţă în Republica Moldova. Românii se află printre ei. Care sunt domeniile de bază în care ar putea să investească atât cetăţenii altor state, cât şi românii?

Anca Dragu: În IT şi digitalizare cred că este principalul domeniu, pentru că Republica Moldova este deja foarte avansată pe această cale. Vă spun, în Banca Naţională, eu nu semnez nimic pe hârtie. Totul vine pe e-mail, totul vine cu semnătură electronică şi se vede la nivelul administraţiei această tendinţă, înclinaţie către digitalizare. Deci acest domeniu este unul, clar, foarte, foarte atractiv. Există şi know-how, există dorinţă pentru zona aceasta. Noi vrem să vedem performanţe pe zona de digitalizare. Cum spunem noi "o istorie, dar cu vinuri bune". Apoi, zona de energie, investiţiile în energie, în energie verde, reţele de energie, transport şi distribuţie energie electrică, gaze. Acestea, de asemenea, au nevoie de investiţii. Energia verde necesită întăriri semnificative de reţea, aşa că aici se poate face un pachet interesant pentru investiţii. În general serviciile, şi aş spune că trebuie să ne gândim la Republica Moldova şi ca un cap de pod pentru investiţiile în reconstrucţia Ucrainei.

AGERPRES: Românii ar trebui să fie mai interesaţi decât alţii de astfel de investiţii?

Anca Dragu: Da. România este un investitor cu foarte mult potenţial. În ultimii ani, vedem mai multe investiţii româneşti în Moldova, dar mai e loc de îmbunătăţire. Săptămâna viitoare, la Bucureşti, va fi o mare conferinţă organizată de Bursa de Valori şi există cooperare pe zona financiară. Piaţa financiară în Republica Moldova are nevoie de ceva sprijin pentru a creşte. Este o piaţă micuţă, puţin îngheţată şi traumatizată de evenimentele din trecut, dar ar trebui să vedem într-adevăr mai mulţi investitori români şi să vedem o dinamizare a acestor relaţii financiare Moldova-România, listări duale la Chişinău şi la Bursa din Bucureşti. Ar fi şi semnale foarte serioase că există această cooperare şi ar acorda şi un plus de siguranţă.

AGERPRES: Apropo de investiţiile româneşti în Republica Moldova. Banca Transilvania, a preluat de curând filiala din România a OTP Bank. Există zvonuri că ar fi interesată de preluarea filialei din Republica Moldova. Aveţi cerere fermă în această privinţă din partea Băncii Transilvania?

Anca Dragu: Nu există o discuţie formală în acest sens, dar este adevărat că Banca Transilvania deja este un important jucător pe piaţa bancară şi ne-am bucura să vedem prezenţa mai importantă a Băncii Transilvania, pentru că vine cu bune practici, vine cu un acţionariat de calitate şi creşterea pieţei financiare trebuie să se facă şi în condiţii de calitate a acţionariatului, a regulilor de guvernanţă şi sper să fim în stare să ajungem în acel punct. Oricum, în acest moment sectorul bancar este bine capitalizat, este un sector bancar solid, acţionariatul este 93% dinspre vestul Europei, deci este un acţionariat care vine cu nişte reguli, ştie ce înseamnă toate directivele şi normele europene. Aşa că la deschiderea către Uniunea Europeană şi către România este ceea ce noi lucrăm şi la ce ne aşteptăm.

AGERPRES: Aveţi semnale că sunt şi alte bănci comerciale din România interesate să investească în piaţa bancară a Republicii Moldova?
 

Anca Dragu: Nu am avut discuţii directe, dar eu ştiu că există interes şi că deja Republica Moldova, o dată cu decizia Consiliului de a începe negocierile pentru aderare, a ajuns pe radarul foarte multor investitori. De exemplu, vedem şi toate statele europene care nu aveau ambasadă la Chişinău şi au deschis. Sunt deja trei state europene care au deschis în luna ianuarie ambasade aici.

AGERPRES: Există nişte încercări ale unei bănci din Republica Moldova de a intra pe piaţa de capital din România. Cum comentaţi acest proces?

Anca Dragu: Piaţa financiară are nevoie clar să se dezvolte şi putem beneficia aici, în Moldova, de câştigurile deja realizate la Bucureşti. Creşterea pieţei de capital în România nu a fost un proces simplu. Ştiţi bine că şi în România au fost nenumărate momente mai puţin de succes, a fost criza financiară din 2008-2009, care a lovit puternic piaţa de capital. Această relaţie, care a început să se lege între cele două pieţe de capital, este de foarte mult bun augur şi sper să vedem aceste listări duale. Ştiţi, facem aceste lecţii de educaţie financiară... Banca Naţională e foarte implicată în educaţie financiară, este un proiect şi un parteneriat cu USAID. M-au întrebat tinerii la aceste cursuri în ce să investească. Desigur, piaţa de capital ar trebui să fie o alternativă, dar, din păcate, nu este o alternativă pentru Republica Moldova, numai dacă îşi deschid conturi la Bucureşti sau la o altă bursă. Şi atunci nu ai cum să dezvolţi piaţa financiară, să vezi o dinamică în creditare, dacă nu ai şi această componentă de bursă, iar o firmă, o bancă de talia aceasta (n.r.- maib), care să aibă o listare duală sau numai la Bucureşti, este în direcţia de urmat.

AGERPRES: V-aţi gândit vreodată să luaţi specialişti din Banca Naţională a României pentru o perioadă, să transfere experienţa lor funcţionarilor din Banca Naţională a Republicii Moldova?

Anca Dragu: E adevărat, am o relaţie foarte bună cu Banca Naţională a României. Chiar astăzi (n.r.- marţi) se află la Chişinău câţiva specialişti de la BNR, pentru că astăzi avem ceremonia de finalizare a unui parteneriat, un proces de twinning, care a urmărit creşterea guvernanţei pe piaţa financiară şi piaţa bancară şi, în final, cea nebancară. A fost un program sprijinit de Uniunea Europeană şi de Comisia Europeană, la care au participat cinci instituţii din statele membre, respectiv BNR, ASF (Autoritatea de Supraveghere Financiară n.r) din România. De asemenea, ANPC şi încă două bănci centrale, Banca Olandei şi Banca Lituaniei. Aproape trei ani au fost o serie de proiecte în cadrul acestui twinning, dar trebuie să spunem foarte clar că, şi formal, şi informal, banca sau instituţia principală din acest proiect a fost BNR. Şi le mulţumesc foştilor mei colegi de la BNR pentru că au fost alături. Relaţiile care s-au creat între angajaţii BNR şi BNM sunt extraordinare şi asta spuneam la twinning că, de fapt, am făcut mai mult decât proiecte de bună guvernanţă pe piaţa bancară, ci am făcut şi proiecte şi de suflet, aşa, pentru BNR, şi pentru BNM.

Deci, lucrăm cu dumnealor. Avem şi un înalt reprezentant de la Uniunea Europeană, el vine de la BNR, de asemenea, şi această colaborare va continua. Banca Naţională a Moldovei are un capitol foarte important printre capitolele de negociere. Sunt 35 de capitole în negociere şi în trei dintre ele noi avem un rol important, în zece în total suntem implicaţi, dar unul dificil este deschiderea contului de capital. Acesta a fost deja făcut în România în anii 2005-2006 şi pe acest capitol, în mod special, aş vrea să avem sprijinul României. Este ţara care are câteva coordonate, elemente ale pieţei care se aseamănă cu piaţa din Moldova şi atunci şi experienţa colegilor din BNR ne-ar ajuta foarte mult. Şi da, sper să vină să avem mai mulţi specialişti în continuare la BNM.

AGERPRES: Atunci când vorbeşti de sistemul bancar din Republica Moldova, inevitabil te gândeşti la furtul acelui miliard de dolari. Banca Naţională a Moldovei face paşi pentru recuperarea prejudiciului imens?

Anca Dragu: Trebuie să ne uităm la câteva aspecte de guvernanţă. Eu m-am uitat la tot felul de aspecte legate de atribuţiile Băncii Naţionale a Moldovei şi vrem să clarificăm aceste atribuţii. Am avut discuţii cu toate instituţiile implicate, am avut discuţii cu lichidatorii celor trei bănci care au suferit în urma acestui furt şi facem un inventar al problemelor cu care se confruntă instituţiile cu diferite responsabilităţi şi lichidatorii şi să modificăm cadrul legislativ. Trebuie să clarificăm atribuţiile fiecărei instituţii. Aici cred că este puţină ambiguitate. Apoi, în ceea ce priveşte partea internă a Băncii Naţionale, m-am asigurat că nu există niciun semn de întrebare, niciun angajat al băncii nu este prins într-un dosar penal, nu are o sensibilitate, iar, acolo unde au fost asemenea cazuri, am suspendat contractele respective, pentru că e vorba de reputaţie când vorbim de o bancă centrală şi de un sistem bancar în general. Nu poţi cere ca cineva să aibă încredere să depună bani sau să ia un credit, să se angajeze, în condiţiile în care cineva dintr-o bancă are probleme de reputaţie, sau din Banca Naţională... şi atunci acesta este un principiu la care ţin foarte mult şi pe care deja l-am aplicat.

Deci partea aceasta de a ne face curat în propria curte, a clarifica rolul fiecărei instituţii, a ne asigura că avem un audit clar de procese, că dezvoltăm direcţia de conformitate - şi acest lucru este în desfăşurare- să ne asigurăm că avem toate instrumentele pentru ca un asemenea moment să nu se repete vreodată. Acest miliard furat reprezintă o traumă, dar la momentul respectiv să ştiţi că a fost 13% din Produsul Intern Brut. E o sumă fabuloasă şi se simte. Cred că piaţa financiară atât de puţin dezvoltată astăzi are legătură cu această traumă. Şi atunci lucrurile nu s-au clarificat prea repede, dar fiecare a preferat să nu facă nimic, pentru a nu face ceva greşit şi trebuie să venim cu o atitudine puţin diferită. Nu risc zero, ci identificarea riscurilor şi găsirea metodelor de acoperire a riscurilor. Este o abordare puţin diferită, pe care numai noi o aplicăm deja. AGERPRES/ (A- autor: Cristian Lupaşcu, editor online: Adrian Dădârlat)