Economia României ar putea înregistra o creştere de 3,1% anul acesta şi de 3,3% anul viitor, a declarat, marţi, la Palatul Victoria, secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann.

"Recent, economia României a fost pusă în dificultate de niveluri semnificative de inflaţie, de criza energetică. Războiul pornit de Rusia în Ucraina a contribuit la tulburarea lanţurilor de aprovizionare, la dificultăţi în ceea ce priveşte politicile fiscale. Inflaţia în 2022 a ajuns la un vârf de 16,8%. Inflaţia încă este foarte mare, inclusiv în domeniul serviciilor, şi vedem şi creşteri ale costului forţei de muncă. Monitorizarea politicilor va trebui să rămână restrictivă pentru ca inflaţia să revină la ţintele dorite. În urma politicilor impuse de Banca Naţională a României, inflaţia a fost ţinută la un nivel acceptabil pentru a evita o povară prea mare pe activităţile economice. Ne aşteptăm la o creştere a PIB de 3,1% anul acesta şi de 3,3% în 2025. Ne aşteptăm la îmbunătăţiri ale pieţei exporturilor, aceste îmbunătăţiri având, de asemenea, rezultate bune şi asupra României", a explicat Cormann, la evenimentul de lansare al celui de-al doilea Studiu Economic consecutiv pentru România, realizat de OCDE.

El a menţionat că instituţia estimează reducerea a inflaţiei, pentru a continua procesul de convergenţă al României, cu o creştere continuă a standardelor de trai şi a veniturilor, însă în acest scop va fi nevoie de reforme susţinute.

"Va trebui să ne asigurăm că politica fiscală sprijină politicile economice. Va fi nevoie de îmbunătăţirea rezilienţei faţă de orice viitor şoc extern. România are nevoie de un plan pe termen mediu clar pentru consolidare fiscală. De la un punct de pornire relativ mare, vedem o îmbunătăţire faţă de 2007, de exemplu, când România a aderat la Uniunea Europeană. Deficitul bugetar al României a scăzut în ultimul an. Anul trecut a fost la 6% sau se apropie probabil de 6% şi anul acesta, deci deficitul bugetar este prea mare în continuare iar Guvernul trebuie să se concentreze atât pe partea de venituri, cât şi de cheltuieli. De asemenea, avem venituri nepredictibile în ceea ce priveşte măsurile fiscale implementate. De asemenea, trebuie să investim în reducerea datoriei publice, ca o fundaţie pentru creşterea durabilă. În acelaşi timp, avem presiuni de cheltuieli din ce în ce mai mari, precum îmbătrânirea demografică, avem presiuni fiscale, având în vedere că tot mai mulţi oameni depind de pensii şi este necesar să găsim şi modalităţi pentru asigurarea corectă a protecţiei sociale în considerarea cheltuielilor suplimentare şi în ceea ce priveşte domeniul apărării. Observăm măsuri pozitive", a afirmat Mathias Cormann.

Potrivit secretarului general al OCDE, menţinerea populaţiei active pentru o durată mai lungă în activitate ar avea efecte pozitive asupra economiei.

"Trebuie să creştem veniturile fiscale. După cum vedem, România este pe grafic redat cu roşu, sub media OCDE. Avem venituri doar de 27% (din PIB, n.r.), faţă de 44% - media OCDE şi sub nivelul necesar pentru a putea finanţa nevoile de cheltuieli din buget. Deci trebuie să avem cheltuieli cât mai eficiente. De asemenea, este necesar să avem un grad de conformare fiscală mai mare, astfel încât să avem o administrare financiară digitalizată care să poată să pună în aplicare conformarea fiscală. De asemenea, trebuie avute în vedere şi scutirile fiscale, avem în vedere reduceri privind deduceri ale taxelor pe venituri şi aşa mai departe. Apoi, trebuie să ne uităm la zona de productivitate, o zonă în care România a avut o performanţă foarte bună în trecut, mai ales faţă de celelalte state din zonă. În 2010, productivitatea a crescut cu peste 6%, dar acum este la 3%. Este o cădere foarte mare însă este totuşi o oportunitate pentru a revigora creşterea productivităţii. Şi trebuie avut în vedere acest lucru inclusiv în elaborarea politicilor, inclusiv prin consultări cu părţile interesate din domeniul privat, mai ales în ceea ce priveşte reformele în zona fiscalizării societăţilor, pentru a asigura şi stabilitate", a menţionat sursa citată.

Potrivit acestuia, este importantă utilizarea completă a fondurilor europene pentru a creşte productivitatea. România primeşte 28,5 miliarde de euro fonduri pentru recuperare, un procent enorm din PIB şi trebuie investit în zona de infrastructură şi de transport.

"De asemenea, trebuie continuat progresul făcut pentru reducerea corupţiei şi pentru îmbunătăţirea guvernanţei. Controlul corupţiei este relativ mai redus pentru regiune, trebuie introduse reguli de lobby mult mai stricte şi măsuri anticorupţie mult mai semnificative, care să susţină reducerea corupţiei şi aplicarea statului de drept. De asemenea, trebuie redusă utilizarea ordonanţelor de urgenţă iar astfel de măsuri sunt într-adevăr utile pentru a susţine capacitatea instituţiilor publice în România", a susţinut Mathias Cormann. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Citeşte şi:

• VIDEO Dumitru Costin: BNS susţine pe deplin acest proces de aderare a României la OCDE

• VIDEO Fechet: Studiul OCDE pentru România reprezintă un instrument cheie în procesul de aderare la organizaţie

• Ministrul Economiei: Reformele structurale pe care le propun cei de la OCDE coincid cu cele pe care le dorim şi noi