Barbu susţine că România a solicitat CE doar derogarea de la GAEC 7 şi GAEC 8 pentru fermierii români
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu, afirmă că nu a semnat niciun document prin care cere Comisiei Europene introducerea unor taxe de import pentru cerealele din Ucraina, aşa cum reiese din comunicatul de presă transmis luni de Ministerul ungar al Agriculturii.
Acesta susţine că singura solicitare făcută către Comisia Europeană, alături de statele din Europa de Est, vizează derogarea de la GAEC 7 (rotaţia culturilor) şi GAEC 8 (condiţia de a lăsa 4% din suprafaţa fermei nelucrată).
Potrivit anunţului transmis de Ministerul Agriculturii din Ungaria, preluat de Reuters, cinci state membre UE din Europa de Est, printre care şi România, au cerut Comisiei Europene să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, citând concurenţa incorectă creată de aceste cereale.
"Anumite state au cerut acest lucru pentru toate produsele agroalimentare, nu ştiam de partea de cereale. Bineînţeles, este o decizie politică, dar vă spun un singur lucru: pentru a realiza anumite obiective importante pentru agricultura românească trebuie să laşi o marjă de negociere şi la Comisia Europeană. Solicitările vor fi normal puse în cadrul Consiliului de Miniştri. Decizia va fi una exclusiv politică pentru fiecare stat. Voi avea discuţie din acest punct de vedere în cadrul coaliţiei din care face parte acest Guvern şi bineînţeles vom ieşi cu anumite comunicări către dumneavoastră pe aceste decizii", a declarat, luni, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Florin Barbu.
El a precizat că în discuţiile pe care le-a avut cu reprezentanţii celor cinci state afectate de războiul din Ucraina, România a solicitat doar derogarea de la GAEC 7 şi GAEC 8 pentru fermierii români, iar discuţiile le va avea la Consiliul de Miniştri din această lună.
"Nu ştiu ce a declarat ministrul maghiar, dar solicitarea mea a fost foarte clară şi dacă a fost transpusă în declaraţia celor cinci state este derogare de la GAEC 7 şi GAEC 8, pentru a nu lăsa pârloagă 4% din terenul fermierilor români. Lucrul acesta este trecut şi în această minută", a adăugat şeful MADR.
Într-un comunicat de presă, Ministerul ungar al Agriculturii a informat că miniştrii Agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, susţinând că produsele agricole ieftine din Ucraina le afectează pieţele lor de export.
Cele cinci ţări semnatare se numără printre statele membre UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât necesarul intern, un element crucial pentru siguranţa alimentară a Europei şi suveranitatea strategică a UE, susţin miniştrii Agriculturii semnatari.
"Acesta este motivul pentru care Bruxelles-ul trebuie să introducă măsuri care să protejeze pieţele statelor membre care au graniţă cu Ucraina şi în acelaşi timp să le ajute să îşi folosească la maximum potenţialul de export. Una dintre acestea ar putea fi introducerea de taxe de import la cele mai sensibile produse agricole", se arată în scrisoarea semnată de miniştrii Agriculturii, printre care şi cel ungar Istvan Nagy, citată de Reuters.
Sectorul agricol important din Ucraina face exporturile de cereale ale ţării vecine mai ieftine şi asta îi scoate pe fermierii din UE de pe pieţele lor tradiţionale de export, adaugă miniştrii semnatari. Potrivit acestora, fermierii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia "au suferit pierderi semnificative", după ce anul trecut UE a suspendat cotele la import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina.
De asemenea, miniştrii Agriculturii au făcut un apel către Comisia Europeană să examineze într-un raport dacă orientările de producţie din Ucraina sunt în linie cu standardele UE.
Plângerile au fost adresate comisarului european pentru Comerţ, Valdis Dombrovskis, şi comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski. AGERPRES/(AS - autor: Mariana Nica, editor: Andreea Marinescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)
Citeşte şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Program de guvernare/Plafonul indemnizației de creștere a copilului ar putea fi majorat la 10.000-12.000 lei
Majorarea plafonului indemnizației pentru creșterea copilului de la 8.500 de lei la 10.000-12.000 de lei se numără printre măsurile prevăzute în capitolul privind munca, familia și protecția socială din Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. Potrivit documentului, măsura are în vedere actualizarea unui plafon
Program de guvernare/Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate, printre direcțiile de acțiune
Capital românesc productiv, predictibilitate fiscală, companii de stat curate și materii prime critice sunt principalele direcții de acțiune prevăzute în programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac, la capitolul 'Economie și Mediul de afaceri'. 'România a încheiat 2025 cu un PIB de 374 mi
Program de guvernare/ Identitate electronică pentru toți românii și reforma Autorității pentru Digitalizarea României
Guvernul Tomac propune în planul său de guvernare identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, precum și inteligență artificială în administrația publică.
Program de guvernare/Serviciile publice de mediu, digitalizate; continuarea reformei sectorului public și a sistemului de gospodărire a apelor
Finalizarea reformelor și investițiilor finanțate prin PNRR, digitalizarea serviciilor publice de mediu, continuarea reformei sectorului silvic și a sistemului de gospodărire a apelor și asigurarea finanțărilor necesare tranziției verzi și dezvoltării durabile se numără printre direcțiile de acțiune cuprinse în programul de guvernare propus de premierul desemna
Program de guvernare/Absorbția integrală a granturilor din PNRR până la 31 august 2026
Absorbția integrală a granturilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) până la 31 august 2026 și depunerea ultimei cereri de plată până la 30 septembrie 2026 se numără printre principalele obiective din capitolul privind fondurile europene și investițiile strategice din Programul de guvernare prezentat de premierul desemnat, Eugen T
Program de guvernare/Rețea de autostrăzi+drumuri expres la cel puțin 2.000 kilometri în 2028; redimensionarea personalului CNAIR/CFR SA/Metrorex
Guvernul Tomac își propune să crească rețeaua de autostrăzi și drumuri expres la cel puțin 2.000 de kilometri în 2028, de la aproximativ 1.650 de kilometri estimați la finalul lui 2026, să aducă Programul Transport 2021-2027 la o absorbție de cel puțin 85% și să redimensioneze personalul Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR
Program de Guvernare/ Ghișee energetice și prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie
Operaționalizarea unei rețele naționale de ghișee energetice pentru consiliere pentru audit energetic, prețuri accesibile pentru cetățeni și industrie sau valorificarea prosumatorilor se numără printre măsurile prevăzute pe termen scurt la capitolul Energie, în Programul de Guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac. Astfel, docu
Program de guvernare/Reducerea gap-ului de TVA la media UE ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde lei anual
Reducerea decalajului de încasare a TVA (gap-ul de TVA), estimat la 29,5%, până la media Uniunii Europene ar putea aduce venituri suplimentare de 30-35 miliarde de lei anual la bugetul de stat, fără introducerea unor taxe noi, potrivit Programul de guvernare al premierului desemnat, Eugen Tomac. 'Punctul de plecare: deficit ESA
CNSP: Producția și furnizarea de energie electrică și termică vor crește anul acesta cu 0,5%
Producția și furnizarea de energie electrică și termică ar urma să înregistreze anul acesta o creștere de 0,5% față de 2025, și vor continua să se majoreze ușor în următorii trei ani, conform Proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2026 - 2029, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Astfel, în 2027 producția și fu
ANPC a aplicat sancțiuni de peste 4,7 milioane lei, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a desfășurat acțiuni de control la peste 1.500 de operatori economici, la nivel național, în perioada 8 - 12 iunie, iar în urma neregulilor constatate a aplicat amenzi în valoare de peste 4,7 milioane de lei. 'În perioada 8 - 12 iunie 2026, Autoritatea Națională pentru Pro
VIDEO Pistol (CNAIR): Al treilea tunel de pe secțiunea Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești a intrat în lucru
Lucrările la cel de-al treilea tunel de pe Secțiunea 2 Boița - Cornetu a Autostrăzii Sibiu - Pitești (A1) au început, în timp ce constructorii lucrează simultan la trei tuneluri din sectorul montan al autostrăzii, a anunțat, sâmbătă, pe pagina sa de Facebook, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristi
ONRC: 51.273 de persoane fizice și juridice, înmatriculate în primele patru luni din 2026
Numărul înmatriculărilor de persoane fizice și juridice a crescut în primele patru luni din 2026 cu 14,28% comparativ cu aceeași perioadă din 2025, totalizând 51.273 de înmatriculări, din care 28.294 SRL, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), consultate de AGERPRES. Cele mai multe înmat
Codirlașu (CFA România): Deficitul bugetar persistent ridicat este principalul generator al inflației
Deficitul bugetar persistent ridicat reprezintă principalul factor care alimentează inflația în România, în timp ce scumpirea combustibililor și deprecierea leului au avut un efect suplimentar asupra creșterii prețurilor, a declarat, pentru AGERPRES, președintele CFA România, Adrian Codirlașu. În opinia sa, reduce
Inflația menține România într-o zonă de stagflație, cu creștere economică aproape de zero (consultant)
Inflația rămâne principala problemă economică a României și principalul factor care menține economia într-o zonă de stagflație, caracterizată prin creștere economică aproape de zero și majorări persistente de prețuri, a declarat, pentru AGERPRES, consultantul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, energia, gazele și car
Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă
Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă iar presiunea va crește după ce generația decrețeilor se va pensiona în perioada 2032 - 2034, consideră ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, care asigură și interimatul la Ministerul Muncii. 'Rata de ocupare a for








