Consiliul Economic şi Social (CES) a avizat nefavorabil, în şedinţa de luni, proiectul de Lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, arătând că măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare şi vor avea efecte negative asupra economiei.

Totodată, CES precizează că s-a pronunţat deja printr-un aviz nefavorabil în legătură cu eliminarea prin ordonanţă de urgenţă a obligaţiilor de predictibilitate şi stabilitate ale Codului Fiscal.

"Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt neconvingătoare. Guvernul şi-a propus să colecteze 100 de miliarde de lei (85%) din mediul privat şi doar 16 miliarde de lei (15%) din eficientizarea cheltuielilor publice, ori, acest dezechilibru trebuie ajustat; acoperirea deficitului bugetar prin măsuri de creştere a poverii fiscale pentru mediul economic privat s-a dovedit în trecut că a avut un efect contrar, fiind foarte probabil ca, în urma acestor măsuri, veniturile la buget să scadă, în loc să crească. Creşterea fiscalităţii stimulează tendinţele evazioniste, iar autorităţile statului s-au dovedit până în prezent incapabile să ţină sub control fenomenele evaziunii şi muncii la negru; mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate şi stabilitate pentru o dezvoltare economică sănătoasă, deziderat negat de punerea în aplicare a acestor măsuri începând cu data de 1 ianuarie 2024, respectiv în termen de 3 luni, şi nu de 6 luni, astfel cum prevede Codul fiscal; restricţiile referitoare la facilităţile acordate IMM-urilor sunt nejustificate. Guvernul nu ţine cont de trăsăturile specifice acestei categorii de agenţi economici, iar premisa de la care porneşte fundamentarea creşterii impozitului pe cifra de afaceri are la bază o ipotetică rată a profitului de 12,5% care s-ar realiza în medie în sectorul IMM-urilor", se spune în documentul citat.

CES susţine că supraimpozitarea microîntreprinderilor va împovăra microîntreprinderile care plătesc şi nu le va afecta pe cele care practică evaziunea fiscală.

"Impozitul de 3% pe venitul microîntreprinderilor nu se justifică sub nicio formă, companiile vizate sunt IMM-uri, care sunt cele mai vulnerabile sunt şi aşa supuse de 3 ani la multiple şocuri. În general, acest tip de firme au un grad de capitalizare redus, iar efectul celor propuse de proiect va fi că povara suplimentară asupra IMM va fi direcţionată către consumatori/beneficiari şi automat se va reflecta în preţurile care vor creşte din nou. O creştere de taxe va diminua rentabilitatea IMM-urilor, care ar putea fi nevoite să închidă sau să reducă activitatea, inclusiv prin disponibilizări care vor reduce treptat încasările bugetare, existând riscul de insolvenţă şi faliment, mai ales în condiţiile în care acest demers care se propune vine după efectele nefaste ale pandemiei peste care s-au suprapus multiplele crize în cascadă care sunt în derulare (război la graniţă, preţurile la energie şi combustibil etc). Şi societăţile cu activitate de export vor fi în mod vădit dezavantajate în concurenţa cu societăţi din ţări care nu au fiscalitate atât de împovărătoare. De asemenea, apare ca fiind nejustificat şi faptul că firme cu pierderi sunt puse în situaţia de a plăti un impozit pe profit care să fie la nivelul a 1% din cifra de afaceri. Aceste firme, şi aşa în situaţie dificilă, vor fi decapitalizate sau chiar trimise în insolvenţă", se arată în document.

Conform CES, impozitarea pe cifra de afaceri este o măsură care va avea efecte negative asupra economiei şi va influenţa negativ perspectivele de dezvoltare economică. Pentru unele sectoare va fi o lovitură foarte grea (retail, energie, automotive), iar, în cazul altora, va crea distorsiuni majore. Acesta va scădea competitivitatea exporturilor şi se va transfera în preţ ca un TVA. Taxa pe cifra de afaceri, inclusiv în sistemul financiar, nu este limitată în timp, aşa încât se va transforma într-o taxă permanentă. Potrivit CES, acest fapt nu este unul normal şi trebuie avut în vedere că va aduce după sine o creştere a preţurilor sau a costurilor de finanţare. Mai mult, în multe situaţii modelul propus va duce la o dublă taxare, aşa cum va în fi cazul, spre exemplu, societăţilor de furnizare de energie.

"În plus, introducerea unui impozit special pe bunurile imobile şi mobile de valoare mare si aplicarea lui la bunurile achiziţionate înaintea intrării în vigoare a legii are un caracter retroactiv şi încalcă principiul securităţii juridice, conform căruia contribuabilii trebuie să poată să se bazeze pe legislaţia existentă atunci când iau decizii financiare legate de achiziţia de bunuri. În ceea ce priveşte taxarea specială a vehiculelor cu o valoare mai mare de 375.000 lei, această măsură ar putea bloca eforturile europene pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, deoarece noul impozit va descuraja achiziţionarea de vehicule noi, mai eficiente din punct de vedere energetic şi mai puţin poluante. Un alt aspect problematic cu privire la această prevedere este că actuala reglementare omite excluderea firmelor de leasing de la plata impozitului special; un aspect foarte grav este acela că efectele pe termen imediat şi mediu vor determina o încetinire semnificativă a economiei", se menţionează în document.

Potrivit CES, restricţionarea/ reducerea facilităţilor din domeniile considerate anterior de către Guvernul României ca fiind "sector prioritar, de importanţă naţională pentru economia românească" respectiv sectoarele IT, construcţii, agricultură şi industria alimentară sunt nejustificate şi sunt de natură să scadă competitivitatea şi atractivitatea pentru investitori a acestor domenii, să accentueze criza de resurse umane, să stimuleze fenomenele muncii nedeclarate, evaziunea fiscală şi concurenţa neloială. Totodată, veniturile nete ale celor care în prezent lucrează cu forme legale în aceste sectoare economice vor fi diminuate în urma reducerii facilităţilor fiscale. Prin eliminarea scutirilor, forţa de muncă din România va fi atrasă de piaţa de muncă din alte state ale Uniunii Europene. Mai mult decât atât, CES susţine că modificarea facilităţilor din domeniul construcţiilor încalcă acordul încheiat în anul 2018, pe o durată de" 10 ani, între Guvernul României şi Federaţia Patronală a Societăţilor din Construcţii, acord care a fost transpus în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018.

"În ceea ce priveşte tichetele de masă, Guvernul susţine că nu se generează pierderi în valoarea lor prin aplicarea CASS de 10%, întrucât prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 69/2023, valoarea tichetelor va creşte de la 1 august 2023 la 35 lei, iar de la 1 ianuarie 2024 la 40 lei. În proiectul de Lege nu se specifică obligativitatea acordării tichetelor la valoarea maximă de către angajator. Aşadar, pentru o mare parte din salariaţi, apare o pierdere evidentă pe segmentul tichete de masă," precizează sursa citată.

Pentru societăţile comerciale la care statul este acţionar majoritar, posturile vacante se desfiinţează odată cu intrarea în vigoare a legii, ceea ce creează probleme în funcţionarea acestora din lipsă de personal de execuţie, iar raportat la societăţile cu care lucrează în mediu concurenţial (ex.: CFR Călători, CFR Marfa), se creează discriminare, nemaiputând să îşi dimensioneze personalul în raport cu activitatea desfăşurată.

Conform sursei citate, prin creşterea poverii fiscale va fi afectată competitivitatea întreprinderilor româneşti în comparaţie cu cele care operează în ţările vecine, care au un regim fiscal comparativ mai favorabil decât România.

CES susţine că restricţiile propuse referitoare la numărul contractelor de muncă ale angajaţilor din domeniile în care se acordă facilităţi este de natură să încalce dreptul la muncă, un drept fundamental al cetăţenilor prevăzut în Constituţie.

"Instituirea unui impozit suplimentar de 1% pe cifra de afaceri pentru anumite categorii de întreprinderi va avea ca efect creşterea costurilor pentru consumatorul final; creşterea costurilor de exercitare a profesiilor liberale ca urmare a creşterii taxelor, în special pentru exercitarea profesiei de avocat, este de natură să restrângă accesul la justiţie pentru persoanele cu venituri mai mici, care nu-şi vor putea permite să plătească onorariile crescute ale avocaţilor; creşterea poverii fiscale pentru mediul economic privat se va reflecta pentru întreprinderi în creşterea costurilor de producţie şi, pe cale de consecinţă, în creşterea preţurilor plătite de consumatori. Prin urmare, această lege de "creştere a sustenabilităţii financiare a României va contribui la deteriorarea într-o şi mai mare măsură a nivelului de trai al populaţiei; măsurile fiscale prezentate în cadrul proiectului nu au fost fundamentate pe baza unor analize de impact, măsurile fiind adoptate cu încălcarea prevederilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Mai mult, iniţiatorul, în nota de fundamentare, la rubricile "3.4.1. Impactul asupra economiei şi asupra principalilor indicatori macroeconomici" şi "3.5. Impactul asupra mediului de afaceri" menţionează că "nu este cazul", deşi toate măsurile menţionate în cuprinsul proiectului vor avea ca efect: o scădere economică ca urmare a restrângerii activităţii economice sau chiar a închiderii activităţii de către antreprenori, din cauza imposibilităţii susţinerii taxelor şi impozitelor; o creştere a preţurilor ca urmare a transferării de către agenţii economici a costurilor suplimentare, generate de politica fiscală, către consumatori; o creştere a ratei inflaţiei; o scădere a consumului", se spune în avizul CES.

Pe de altă parte, CES avertizează că o eventuală comasare a unităţilor de învăţământ sub 50 de angajaţi, care implică reducerea numărului de angajaţi de la fiecare unitate comasată, conduce la un blocaj clar în funcţionarea respectivelor unităţi şcolare.

"Timpul real alocat de la iniţierea proiectului pentru consultare şi dezbatere este derizoriu, mai ales având în vedere faptul că problema deficitului bugetar este cunoscută de multă vreme; organizaţiile sindicale au formulat solicitări în baza prevederilor art.7 alin. (9) din Legea nr. 52/2003, cu modificările şi completările ulterioare, privind transparenţa decizională în administraţia publică; lipsa unei ample dezbateri publice aplicate poate conduce spre adoptarea unor măsuri ce vor avea un grav impact economic şi social", se mai spune în document. AGERPRES/(AS - autor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Anda Badea)

Citeşte şi: 

Proiectul privind măsurile fiscal-bugetare, pe agenda Guvernului